Cât de bine ne hrănim zi de zi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Nu combinaţi la o masă făinoasele şi carnea
Nu combinaţi la o masă făinoasele şi carnea

Majoritatea alimentelor pe care le consumăm zilnic sunt sărace din punct de vedere nutriţional şi bogate în calorii, afirmă nutriţioniştii. Aproximativ 70 la sută din boli apar pe fondul alimentaţiei dezechilibrate. Pentru a funcţiona normal, organismul are nevoie de peste 50 de substanţe nutritive.

Nutriţioniştii ne atrag atenţia că alimentaţia joacă un rol crucial în menţinerea stării de sănătate pentru cât mai mult timp. Cu toate acestea, este foarte greu de rezistat în faţa alimentelor frumos ambalate de pe rafturile supermarketurilor, care, de multe ori, au şi preţuri foarte atrăgătoare.

Testează-ţi aici cunoştintele despre cele cinci grupuri de alimente şi cât de mult ai nevoie să consumi din fiecare dintre ele

Majoritatea alimentelor industrializate, care sunt bogate în aditivi alimentari şi în arome sintetice, asigură organismului doar „combustibilul" indispensabil pentru a funcţiona, dar nu şi substanţele nutritive indispensabile de care are nevoie pentru a se menţine sănătos.

„Calitatea alimentelor are două faţete: una dintre acestea este extrem de atrăgătoare, dar deseori mincinoasă şi pune accentul pe calităţi senzoriale: gust, miros, culoare, aromă, savoare şi nivel de saţietate. Cealaltă faţă se referă la calitatea nutriţională, la valoarea biologică a alimentelor, care nu poate fi evaluată direct prin simţurile noastre", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare şi autorul cărţii „ Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?".

Nutrienţii esenţiali, înlocuiţi

Alimentele procesate, pe lângă faptul că sunt dezechilibrate nutriţional, sunt lipsite şi de nutrienţii esenţiali, mai exact sunt devitalizate. Substanţele nutritive au fost înlocuite cu zaharuri rafinate (hipeglicemice şi cancerigene), grăsimi artificiale (de exemplu, margarina) şi proteine cu valoare biologică denaturată (şorici şi tegumente).

În plus, în acestea se pot găsi peste 300 de aditivi alimentari, arhicunoscutele E-uri, şi peste 3.000 de arome artificiale.
În plus, alimentele industriale mai au un defect: conţin un număr mare de calorii.

„Majoritatea produselor consumate zilnic conţin ceea ce numim «calorii goale» care, culmea, nu numai că nu ne dau substanţe nutritive, dar ne fură şi bruma de nutrienţi pe care o mai avem în corp, consumând rezervele de vitamine din grupul B, de magneziu şi de crom", mai spune nutriţionistul. Din aceste cauze, în timp, se poate instala sindromul metabolic, factor predispozant pentru diabetul de tip II şi pentru bolile cardiovasculare.

Care sunt caloriile „bune"

Pentru a ne menţine greutatea şi pentru a ne feri de boli, nu este suficient să ţinem cont de cantitatea caloriilor, ci şi de calitatea acestora. Asta cu atât mai mult cu cât o calorie dintr-un aliment nu este echivalentă cu una din alt aliment. În acest sens, caloriile au fost clasificate pe categorii:

Calorii de slabă calitate sau „goale". Alimentele care furnizează calorii goale şi, implicit, sunt nocive pentru sănătate, sunt zahărul alb rafinat, grăsimile saturate, alimentele care conţin făină albă şi grăsimi rafinate de origine animală (untură, unt) sau de origine vegetală (ulei de floarea-soarelui), precum şi alcoolul, băuturile carbogazoase, conservele de orice tip şi produsele de tip fast- food.

Calorii negative. Există anumite alimente care, pentru a fi digerate, au nevoie de o cantitate mai mare de energie decât cea pe care o furnizează ele organismului. Prin urmare, diferenţa de energie necesară metabolizării lor este obţinută din rezervele lipidice ale corpului.

Inevitabil, alimentele care conţin calorii negative contribuie şi la reducerea stratului adipos. Acestea sunt furnizate de fructe (mere, ananas, portocale, grepfrut, căpşuni, pepene galben), de legume (broccoli, varză, conopidă, ardei, castraveţi, morcovi, usturoi, ceapă, salată verde) şi de toate condimentele.

Calorii de înaltă calitate sau „vii". Acestea reprezintă orice calorie pe care o furnizează macronutrienţii alimentelor sănătoase.
Rolul lor este de a da energie corpului şi de a preveni apariţia bolilor şi îmbătrânirea celulelor. Prin urmare, acestea trebuie să domine în
alimentaţie.

Dieta modernă

Majoritatea oamenilor mănâncă doar câteva cereale (grâu, porumb, orez şi secară), cartofi prelucraţi (piureuri instant, chips-uri), carne (pasăre, vită, porc şi de peşte) şi grăsimi saturate.

Atenţie la asocierea alimentelor!

Asocierea incorectă a alimentelor poate îngreuna procesul de digestie şi poate duce în timp la apariţia bolilor acute sau cronice. „Asocieri nesănătoase de alimente sunt: carnea cu garnitură de cartofi prăjiţi, pastele făinoase cu sos de carne, produsele de patiserie cu umpluturi de carne, ruladele din aluat cu umplutură de carne", conform prof. dr. Mencinicopschi.

De asemenea, fructele nu trebuie consumate în combinaţie cu grăsimi sau amidonoase (aluaturi sau creme). În general, fructele nu trebuie să fie combinate cu niciun alt aliment, ci trebuie mâncate întotdeauna între mese. Fructele acide (lămâie) şi sucurile din fructe se vor consuma  după două-patru ore după ce am mâncat pâine, paste făinoase, cartofi şi produse de patiserie.

Carnea, de două ori pe săptămână

„Trebuie să înţelegem că nu există alimente miraculoase, ci numai modele de alimentaţie bune şi greşite, că fiecare aliment, luat separat, este mai puţin important decât dieta, ansamblul tuturor alimentelor pe care le consumăm. Piramida alimentară vă sugerează ce categorii de alimente trebuie să consumaţi, care este ponderea acestora şi frecvenţa lor de consum", afirmă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Conform piramidei, dieta noastră trebuie să conţină zilnic câte cinci porţii de legume şi de fructe proaspete şi de sezon, câte 250 de grame de cereale (consumate de preferinţă în produse neexpandate, fără zahăr, învelişuri de ciocolată, miere, nesărate şi neprăjite), câte 150 g de leguminoase (fasole boabe, năut, tofu, linte -100 g, nuci, migdale, alune nesărate, neprăjite - 50 g), câte 50 de grame de grăsimi provenite din uleiuri sănătoase şi neprăjite (ulei de măsline extravirgin, de susan, de nuci, de arahide sau de rapiţă), adăugate în salate sau în sosurile pentru paste.

Iaurtul, kefirul şi sana trebuie consumate zilnic (câte 100 g), iar caşcavalul, telemeaua nesărată - câte 50 g pe zi.  De asemenea, alimentaţia trebuie să includă 150 g de carne de pasăre şi de peşte (de două ori pe săptămână) şi ouă (de două-cinci ori pe săptămână).

În schimb, carnea roşie trebuie consumată doar ocazional, câte 100 grame de două-trei ori pe lună, untul, maximum 20 g pe zi, iar sarea - maximum 5 g pe zi.

Infografie
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite