Canicula ne face mai agresivi

La temperaturi ridicate, creierul suferă o serie de modificări care au ca efect sporirea stărilor de agitaţie şi de irascibilitate. Efectele sunt mai puternice la fumători şi la consumatorii de alcool, deoarece la aceste substanţe excitante pentru creier se adaugă şi căldura, care are un efect similar.

În perioadele caniculare, majoritatea oamenilor au o capacitate de concentrare mai scăzută, sunt mai irascibili, mai agitaţi şi au probleme în a înfrâna reacţiile agresive. Aceste lucruri au fost demonstrate de numeroase studii de-a lungul timpului, iar oamenii de ştiinţă au găsit chiar o asociere între rata mare de criminalitate şi perioadele calde ale anului.

Citiţi şi:

Canicula a crescut numărul solicitărilor de la Ambulanţă cu 40%

Fenomenul are legătură cu capacitatea de adaptare la creşterea temperaturii aerului, nu cu căldura în sine. Astfel, nu se poate spune că manifestările agresive sunt mai frecvente în ţările cu climă caldă tot timpul anului.

„Temperaturile mai mari de 30 de grade Celsius, care se menţin mai multe zile consecutiv, cresc gradul de irascibilitate al oamenilor. Ei reacţionează exagerat în situaţiile stresante, pentru că nu-şi mai pot ţine sub control emoţiile. Aceasta deoarece căldura extremă dereglează funcţionarea centrilor nervoşi din hipotalamus responsabili cu termoreglarea organismului. Aceştia sunt situaţi în vecinătatea centrilor emoţionali, cărora căldura le poate influenţa funcţionarea", explică dr. Alexandru Paziuc, medic primar psihiatru la Spitalul de Psihiatrie din Câmpulung Moldovenesc.

Nu acelaşi lucru se întâmplă atunci când temperaturile sunt foarte scăzute, pentru că organismul se poate adapta mai uşor la frig decât la căldură.

Agravează tulburările psihice

Vârstnicii, se ştie, sunt mai sensibili la efectele căldurii, iar acest lucru este valabil inclusiv în privinţa efectului pe care-l are asupra stării emoţionale. De asemenea, consumatorii de alcool şi fumătorii au un risc mai mare de irascibilitate şi de agresivitate în perioadele caniculare, pentru că la efectul excitant al alcoolului şi al nicotinei se adaugă şi cel declanşat de temperaturile ridicate.

„În cazul persoanelor care suferă deja de tulburări psihice, căldura are un impact mai puternic asupra emoţiilor şi comportamentului.
Este vorba în special de persoanele cu tulburări afective bipolare, cu depresie, cu anxietate, cu atacuri de panică sau cu tulburări psihice care însoţesc epilepsia", precizează medicul psihiatru Alexandru Paziuc.

Percepem căldura ca pe un pericol 

În organismul nostru se produc în mod continuu procese de reglare prin care se încearcă menţinerea diferitelor constante ale mediului interior, astfel încât să se păstreze starea de confort şi de echilibru. Acest principiu al homeostaziei ne asigură, de fapt, supravieţuirea, întrucât corpul intră în alertă atunci când mediul devine agresiv şi intervine pentru a compensa ceea ce el nu oferă.

„Temperaturile ridicate perturbă semnificativ confortul organismului şi transmit o stare de disconfort şi chiar de pericol, care este exprimată comportamental prin mecanisme fie de retragere (atunci când persoana este mai degrabă leşinată şi nu mai este în stare de nimic din cauza căldurii), fie de luptă (când trebuie să facă diferite lucruri, dar căldura îi măreşte agresivitatea şi iritabilitatea la mediu)", spune psihologul Lena Rusti de la Clinica Mentarex Consult din Bucureşti.

Modificarea comportamentului este deci o reacţie de apărare a organismului, care încearcă să se protejeze într-un mediu ostil ce îi poate pune în pericol echilibrul. Motivul pentru care persoanele vulnerabile emoţional sunt mai predispuse la reacţii exagerate în faţa unui factor stresor (cum este şi căldura) este acela că ele au o rezistenţă mai scăzută la stres.

Cu cât conştientizăm mai bine căldura şi intrăm mai mult în alertă, cu atât mai mult riscăm să ne accentuăm stările, pentru că transmitem organismului că există un pericol, dar nu avem o soluţie pentru a ieşi din criză. Dacă încercăm să ne relaxăm, să ne protejăm organismul pentru a resimţi mai blând căldura şi să ne inducem o stare de confort, avem şanse să ne creştem rezistenţa şi să ţinem sub control stările emoţionale.

Şi insomniile de vară au acest efect

O cauză indirectă a nervozităţii exagerate din perioadele caniculare este insomnia. Din cauza temperaturilor ridicate, numeroase persoane nu reuşesc să adoarmă sau să aibă un somn odihnitor. A doua zi apar oboseala, apatia şi durerile de cap, iar capacitatea de concentrare se diminuează. Toate aceste stări favorizează apariţia irascibilităţii.