Canicula impune măsuri speciale hipertensivilor

Temperaturile înalte cresc riscul de accidente vasculare şi de infarct în rândul persoanelor cu hipertensiune arterială necontrolată. Boala cronică slăbeşte vasele, care se vor adapta mai greu la hipertermie. Câteva măsuri de precauţie vor ţine pericolele la distanţă.

Hipertensiunea creşte vulnerabilitatea la condiţiile meteo extreme. Acestea suprasolicită organismul, fie el sănătos, fie el bolnav. Pentru că boala nu are întotdeauna simptome, se poate întâmpla ca expunerea la temperaturi înalte să declanşeze primele manifestări chiar sub forma unei complicaţii: un atac de cord sau un accident vascular hemoragic.

În plus, canicula duce la creşterea tensiunii arteriale. De aceea, o atenţie sporită trebuie acordată în acest sezon respectării tratamentului, dar şi recomandărilor privind un stil de viaţă prudent.
Măsurarea tensiunii, primul pas

Valoarea optimă a tensiunii arteriale este de 120/80 mmHg. „Tensiunile de peste 140 mmHg, respectiv 90 mmHg sunt semnale pentru o boală hipertensivă", menţionează profesorul doctor Eduard Apetrei, medic primar, şeful Secţiei de Cardiologie a Institutului „C.C. Iliescu" din Bucureşti.

Vizita la medicul de familie, monitorizarea tensiunii şi apoi ajustarea şi respectarea tratamentului vor asigura un control al bolii. În România, procentul celor care beneficiază de un tratament pentru hipertensiune şi îl şi respectă este de doar 18 la sută.

Evitarea ieşirii din casă la amiază, esenţială

Stilul de viaţă joacă un rol extrem de important în controlul factorilor antihipertensivi. „Pentru a preveni infarctul şi accidentele vasculare cerebrale, persoanele hipertensive trebuie să evite să iasă din casă la orele de vârf, cu soare puternic, şi să poarte haine uşoare, din bumbac, care să permită pielii să respire", recomandă medicul specialist cardiolog Dan Gaiţă, Coordonatorul Programului Naţional de Prevenţie.

„Ele trebuie să evite să facă efort, însă nu este recomandat nici sedentarismul total, pentru că repausul creşte riscul de tromboză venoasă. Ţinând cont că persoanele hipertensive au, în majoritatea lor, vârste înaintate, acestea prezintă şi alte afecţiuni asociate", completează medicul.

Alimente uşoare şi doi litri de apă zilnic

Recomandarea de a consuma cel puţin doi litri de apă pe zi se menţine şi în cazul persoanelor afectate de hipertensiune, pentru a contracara deshidratarea şi riscul formării de cheaguri, pe fondul creşterii vâscozităţii sângelui.

Acestea se pot fixa la nivelul plăcii de aterom, prezentă la majoritatea pacienţilor hipertensivi, ducând la blocaje vasculare şi la infarct. Dieta trebuie să conţină alimente uşoare, sărace în sare şi în grăsimi, consumate în porţii mici.

Tensiunea îmbolnăveşte vasele

Arterele au pereţi elastici, capabili să se adapteze modificărilor de presiune. În caz de hipertensiune arterială cronică, sângele supune pereţii arteriali la un stres continuu, astfel că, în timp, aceştia vor suferi modificări.

Hipertensiunea accelerează formarea plăcii de aterom. Această structură rigidizează peretele arterial, îngustează vasul şi creşte riscul de aderenţă a trombilor la acest nivel. Alt pericol posibil este cel de ruptură a peretelui vascular, cu risc de accident hemoragic. La nivelul arterelor mici, hipertensiunea duce la îngroşarea pereţilor şi la sclerozarea lor.

Frecventă după 60 de ani

Hipertensiunea afectează 40% din români şi peste 70% din cei cu vârste mai mari de 60 de ani, potrivit Studiului de Prevalenţă a Hipertensiunii Arteriale şi de Evaluare a Riscului Cardiovascular în România (SEPHAR, 2007).

Ţara noastră ocupă locul al patrulea în lume, după Rusia, Bulgaria şi Ungaria, în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare, coronariene şi prin atac vascular cerebral.