Nostalgicii comunişti la mormântul lui Ceauşescu: "Nici în burtă la mama n-am dus-o aşa de bine"

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cimitirul Ghencea a fost luat cu asalt de zeci de nostalgici ieri, 26 ianuarie, când dictatorul Nicolae Ceauşescu ar fi împlinit 93 de ani. A fost prima „aniversare“ a dictatorului în noul mormânt din Ghencea Civil, unde îşi doarme somnul de veci alături de Elena, tovarăşa sa de muncă, de viaţă şi de moarte.

Gerul siberian care a pus stăpânire pe Capitală n-a reuşit să tempereze cu niciun chip elanul aşa-numiţilor nostalgici comunişti. Nici nu trecuse bine de ora 9.00, că tovarăşul Radu Angheluţă, cunoscut pentru poeziile pe care le recită an de an la mormântul dictatorului, îşi şi făcea planurile pe aleea principală a Cimitirului Ghencea.

Citiţi şi:

FOTOGALERIE: EXCLUSIV Imagini inedite cu Nicolae Ceauşescu, salvate dintr-o clădire părăsită a combinatului din Hunedoara

Ceauşescu, tiranizat de soţie

Ceartă între soţii Ceauşescu: "Nicule, ia vezi, că acum schimb foaia, unde te trezeşti tu?"

„Gata, acuma trebuie să apară şi Căpriţă de la Târgu-Jiu şi facem frumos. Vine cu trenu în fiecare an, n-are cum să lipsească", îşi făcea curaj Angheluţă, aruncându-şi ochii în stânga şi-n dreapta ca să vadă ce televiziuni au mai venit. N-a apucat să le facă inventarul, că unul din alaiul său a şi anunţat, bucurându-se ca un copil: „Uite-l pe Căpriţă! Vine, Căpriţă! Vine!". 

MUCOŞII ÎN MAŞINI DE LUX

Cu parpalacul descheiat la toţi nasturii şi cu o geantă uriaşă petrecută pe după gât, ca fotbaliştii care pleacă în cantonament, Căpriţă a descins cu o vivacitate uimitoare pentru un om care tocmai sosise cu trenul de la Târgu-Jiu. Nici n-a apucat să le strângă mâna celorlalţi tovarăşi că a şi apărut prima reporteriţă dornică de exclusivităţi. „Ohoooo, Kanal D!", s-a bucurat Căpriţă.

După primul interviu, Căpriţă a lăsat geanta jos, şi-a schimbat căciula neagră de miel cu una brumărie şi mai puţin tocită, după care a apucat portavocea şi s-a cocoţat pe mormântul soţilor Ceauşescu. Până şi-a dres el vocea, Angheluţă a şi ţinut un discurs, focalizat insistent de o grămadă compactă de cameramani.

„S-a zis că va curge lapte şi miere, dar ne-am trezit cu uzinele şi băncile vândute, demolate. Vezi nişte mucoşi în maşini de lux, se plimbă peste hotare şi nu poţi să înţelegi cum a fost posibil. Ţara e în sapă de lemn, ne-au nenorocit", a conchis Angheluţă.

Căpriţă cere cuvântul şi anunţă că el şi ceilalţi din alaiul său reprezintă partidul Uniunea Comuniştilor Români. Scoate un teanc de ziare dintr-un dosar de pe a cărui copertă zâmbeşte călduros o păpuşă Barbie şi zbiară în portavoce:

„Prezentăm în exclusivitate la televiziunea Kanal D Bucureşti, Antena 1 Bucureşti, Antena 3 Bucureşti, Realitatea Bucureşti, precum şi alte televiziuni inclusiv Prima şi probabil TVR 1 Bucureşti. În exclusivitate la aceste televiziuni ultimul număr din «Scînteia» care nu s-a mai dat la populaţie. Vă rog să filmaţi. E diferenţă între scris, e tipărită cu litere mai mititele că s-a ştiut că pică partidul. Mai departe ziarul «Naţional» în care apare Romeo Beja şi cu mine la închisoare la Rahova, la Miron Cozma". Cameramanii filmează pagina de ziar, în josul căreia se lăfăie un titlu scris cu litere uriaşe: „O nouă modă: Sexul în trei".

CARNETUL DE PARTID, ÎNMÂNAT PESTE MORMÂNT

În spatele cameramanilor, câţiva bătrânei mai puţini dornici de publicitate asistă ca la un spectacol şi mai aruncă din când în când: „Băsescu e un criminal, ne-a nenorocit" şi „Ceauşescu - PCR, stima noastră unde e?".

Cam acesta este, de fapt, tabloul real al celebrelor manifestaţii de la mormântul Ceauşeştilor: câţiva domni care, în lipsa unui control psihiatric, trăiesc cu iluzia că sunt băgaţi în seamă de televiziuni şi o mână de oameni veniţi să caşte gura şi să spună că acum e mai rău decât înainte, suntem vai de mămica noastră care plânge pe drum.

După discursurile delirante, în care Căpriţă a prezentat televiziunilor inclusiv un certificat de bună apreciere a serviciului militar şi un afiş cu Elena Băsescu faţă de care şi-a făcut publică admiraţia, şi-a făcut apariţia Daniel Dediu, care s-a recomandat drept preşedinte al Uniunii Comuniştilor Români. Acesta a depus o coroană din flori de plastic şi a aşezat pe placa de marmură a mormântului un casetofon chinezesc cu baterii din care au răsunat acordurile unor ode comuniste.

A propus şi un moment de reculegere, după care a încercat să vorbească asistenţei, dar a eşuat lamentabil din cauza vocii mult prea slăbite şi a dres-o cu un „are cuvântul tovarăşul Angheluţă". Luat pe nepregătite, Angheluţă a recitit discursul penibil pe care îl mai dăduse publicităţii nu cu mult timp înainte.

În finalul manifestaţiei a apărut şi o delegaţie din partea Noului Partid Comunist Român, condusă de însuşi preşedintele Petre Ignatencu. Acesta a depus o coroană din flori naturale pe mormântul soţilor Ceauşescu şi a ţinut un scurt, dar incoerent discurs. A invitat apoi asistenţa să aplaude călduros (era şi frig rău, ce-i drept) acceptarea în partidul pe care îl conduce a doi adolescenţi, o fată şi un băiat, cărora le-a înmânat carnetele de partid peste mormântul cuplului dictatorial.

În acelaşi timp, pe o foaie ruptă ­dintr-un caiet de matematică, Căpriţă strângea adeziuni pentru partidul său şi chiar reuşise să convingă doi oameni care cu greu au fost capabili să-şi pronunţe numele. Căpriţă a aşezat foaia chiar pe un colţ de mormânt, buchisind plin de entuziasm şi absolut convins că noua eră comunistă din România nu se poate naşte decât pe placa de marmură sub care îşi dorm somnul de veci Nicolae şi Elena Ceauşescu.

"Trăiam bine pe vremea lui Ceauşescu, nici în burtă la mama n-am dus-o aşa de bine! Acuma hoţii îşi fac palate, iar noi nu mai putem să facem nici un coteţ de găini."
Sexagenar nostalgic
la mormântul soţilor
Ceauşescu

Fotografii inedite cu Ceauşescu

„Cârmaciul“, în vizită de lucru la Hunedoara



Un tânăr din Hunedoara a descoperit, din întâmplare, într-o clădire a fostului combinat siderurgic de la Hunedoara, o colecţie de imagini de la vizita lui Nicolae Ceauşescu, din 1974. Rudolf Hanzelik spune că a descoperit colecţia de fotografii, de la vizita de acum 37 de ani, fiindcă a avut foarte mult noroc.

Imaginile îl înfăţişează pe dictator înconjurat de muncitorii din combinat şi de nomenclatura comunistă. „Fotografiile au fost descoperite într-un plic sigilat, lăsat într-o construcţie părăsită. Am de gând să le expun într-o colecţie care va fi prezentată cu ocazia inaugurării viitorului Muzeu al Siderurgiei din Hunedoara", a spus Rudolf.

Cea mai mare parte a fotografiilor au fost distruse de interperii. Există şi o serie de filme pe care hunedoreanul încearcă să le developeze. 
O parte dintre aceste fotografii sunt publicate, în premieră şi în exclusivitate, pe hunedoara.adevarul.ro.  Daniel Guţă

Nostalgia face ravagii şi la Buzău

image

Croitorul Costică îl regretă pe cizmarul Nicu  Foto: Denisa Baciu



Buzoianul Costică Mărăcineanu (56 de ani), croitor de meserie, este unul dintre românii nostalgici după comunism, cei care trăiesc repetând întruna că „era mai bine pe vremea lui Ceauşescu".

Este celebru în oraş. Mai toţi ştiu că în fiecare an, pe 26 ianuarie - ziua de naştere a lui Nicolae Ceauşescu, în atelierul lui nea Costică e mare sărbătoare, cu muzică populară veche şi tablourile „tovarăşului" puse la loc de cinste. La intrarea în încăperea în care îşi face meseria de mai bine de 30 de ani îţi sar imediat în ochi un steag roşu al Partidului Comunist, tablouri cu Ceauşescu şi drapelul României cu stemă, aşa cum era atunci.

Le ţine pe un perete încă de pe vremea nopţilor pierdute la coadă la lapte, a mersului pe scara autobuzului sau a pâinii la raţie, cu cartelă. Sărbătoreşte această zi aproape exact la fel cum o făcea şi înainte de decembrie '89. „În acele vremuri, toată lumea punea la uşă şi la geamuri steagul României, iar eu am păstrat acest obicei. A rămas o zi specială pentru mine", ne-a mărturisit croitorul faimos în tot Buzăul. Denisa Baciu

Tânărul Nicolae Ceauşescu, în dosarele Siguranţei

image

Adolescentul Ceauşescu, în arest  Fotografii:www.militiaspirituala.ro



Organizaţia civică „Miliţia Spirituală" a publicat, zilele trecute, documente inedite extrase din dosarul de urmărire al fostului lider comunist Nicolae Ceauşescu. Acesta a fost ţinut sub observaţie de către Siguranţa Statului - poliţia politică a monarhiei lui Carol al ­II-lea. „Adevărul" vă prezintă astăzi portretul neşlefuit al adolescentului Ceauşescu, aşa cum reiese el din cele peste 260 de file împărţite în trei dosare.

INSULTELE imberbului CEAUŞESCU

Nicolae Ceauşescu a căzut pradă utopiei comuniste prematur, la vârsta de 15 ani, iar avântul timpuriu care l-a făcut să împartă manifeste propagandistice cu ocazia celebrei greve de la Griviţa (1933) l-a adus în atenţia Siguranţei interbelice. În următorii ani, adolescentul Nicolae Ceauşescu, semianalfabet, calfă de cizmar, mitocan şi destul de naiv, a ispăşit mai multe pedepse cu închisoarea, în urma diverselor condamnări pentru activitatea comunistă. Patosul cu care „însufleţea" ideile „luptei de clasă" a rămas marcat în dosarele Siguranţei.

De la şedinţele pseudopartidului comunist, ţinute în secret, până la diversele ciocniri cu gardienii din închisoare, Ceauşescu afişa, potrivit notelor Siguranţei, aceeaşi intransigenţă. „A început să strige cuvinte insultătoare [...] şi pe noi făcându-ne călăi şi bătăuşi, spunând că nu ştim ce facem", se plângeau, în februarie 1937, Mihai Gheorghe, P. Vasile şi M. Ilie, gardieni ai Penitenciarului Doftana. Conform fişelor întocmite de Siguranţă, viitorul dictator a lăsat în fiecare din penitenciarele Braşov, Doftana, Văcăreşti, Jilava, Caransebeş sau Târgu-Jiu o imagine de real luptător pentru idealurile comuniste.

O altă notă, întocmită pe 14 august 1939, vorbeşte despre o serbare câmpenească a breslei lucrătorilor din industriile pielăriei şi încălţămintei. Dintre cei peste 1.000 de muncitori participanţi la festivitate, Elena Petrescu, viitoarea sa soţie,  muncitoare la fabrica „Jaquard", a fost aleasă „Regină a Muncii". Cercetătorii Mihai Bumbeş şi Mihai Burcea, cei care au descoperit în arhive dosarele, arată că încarcerarea lui Nicolae Ceauşescu a fost masiv romanţată de aparatul de propagandă al PCR, folosindu-i din plin ultimului dictator al României comuniste.

image

Coperta dosarului din 1933

image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite