Doar un student moldovean din cinci revine acasă din România. Ministrul Daniel Funeriu consideră că studiul nu este fundamentat corect

Un studiu realizat de Centrul Român de Politici Europene arată că doar 56% din tinerii înmatriculaţi la o facultate de peste Prut îşi dau licenţa, iar 85% din cei care absolvesc n-au de gând să revină în Republica Moldova.

Majoritatea foştilor bursieri, aproape două treimi, rămân în România, 21% pleacă în alte ţări şi doar 17% din tineri revin acasă, mai arată raportul.

Începând cu anul 1990 şi până în prezent numărul tinerilor moldoveni admişi la studii în România a crescut constant. Din 2009 numărul burselor oferite de statul român s-a dublat, ajungând la aproape 2.500.

Află cine sunt cei mai buni studenţi moldoveni din 2011

Șapte studenți din Republica Moldova au golit conturile primăriilor din SUA

Autorii studiului „Bune intenţii şi coşmar birocratic. Paradoxul burselor acordate de statul român studenţilor moldoveni" atrag atenţia că Medicina, Ştiinţele Agricole, Teologia şi Ştiinţele Exacte sunt facultăţile cu cel mai mic număr de persoane care ajung la final - între 20% şi 25%.

NICI BUCUREŞTIUL, NICI CHIŞINĂUL N-AU O STATISTICĂ

Nici Ministerul Educaţiei din România şi nici cel din Republica Moldova nu au cifre care să arate parcursul bursierilor statului român.

„Membrii asociaţiilor studenţilor moldoveni care studiază în România au depus mai multe demersuri la Ministerul Educaţiei de la Bucureşti pentru a-i convinge să introducă un sistem prin care să monitorizeze ce se întâmplă cu aceşti absolvenţi, dar nu au avut niciun ecou", menţionează autorii studiului.

Loretta Handrabura, ministru adjunct al Educaţiei de la Chişinău, susţine că Bucureştiul este cel care gestionează acest aspect.

„Mulţi se duc în afara protocolului încheiat între cele două state, adică pe cont propriu", a explicat Handrabura. De cealaltă parte, Daniel Funeriu, ministrul român al Educaţiei, a declarat pentru „Adevărul" Moldova că va comenta rezultatele studiului când va verifica toate datele.

ABANDONUL, PE SEAMA NOTELOR UMFLATE DE LA BAC

În ceea ce priveşte procentul celor care termină o facultate, Ecaterina Andronescu, ex-ministru al Educaţiei, în prezent rector al Politehnicii din Bucureşti, susţine că şi în România procentul de absolvire este relativ mic, variind între 40% şi 75%, în funcţie de specializări.

Află ce poți face cu un carnet de student în Republica Moldova

Ecaterina Andronescu are totuşi o justificare pentru studenţii moldoveni: „Există nişte diferenţe între învăţământul liceal din Republica Moldova şi cel din România. În acelaşi timp, niciodată nu s-a făcut un studiu cu ce medii vin cei mai mulţi absolvenţi de licee din Moldova. Dacă unii au acasă note slabe, aici nu ne putem aştepta să obţină rezultate mari".

Guvernul a aprobat burse de merit pentru elevii și studenții din Moldova

Iar Leonid Bujor, fostul ministrul al Educaţiei de la Chişinău, actualmente consilierul premierului moldovean Vlad Filat, consideră că numărul atât de mare al nereuşitelor poate fi explicat prin faptul că în ultimii ani partea română a admis tineri cu medii de la Bacalaureat uşor umflate. „Nu e exclus că s-au dus nu tocmai cei mai buni absolvenţi", adaugă acesta.

EXPERIENŢĂ ZERO, PRETENŢII MARI

Foştii bursieri se justifică în cadrul cercetării că nu se mai întorc acasă pentru că nu-şi găsesc un loc de muncă pe măsura pregătirii lor.

„Am absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza» din Iaşi. Când am revenit acasă, singurul loc de muncă ce mi se oferea era profesor de liceu, cu un salariu ce abia depăşea 1.000 de lei (n.r. - 65 euro). Aveam toate şansele să mor de foame. Am plecat în Spania. Îngrijesc de o bătrână pentru 900 de euro pe lună. Pentru ce am mai pierdut timpul cu studiile?", se întreabă Eleonora Tuchilatu din Străşeni.

Numele Nadejdei Plăcintă din Cimişlia l-am găsit în lista studenţilor etnici români cu merite deosebite, în anul 2011. Ea a absolvit la Iaşi Facultatea de Limbi Străine şi Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene la Bucureşti. Tânăra a depus dosare la câteva instituţii din Chişinău şi speră să fie angajată.

Studenții din România cer retragerea dicţionarului moldovenesc-român

„Mi-ar plăcea să activez în Moldova. Deşi la început eram cam speriată de posibilităţile de angajare de aici, acum mi-am dat seamă că sunt şi aici oferte tentante. Să vedem ce rezultate vor fi", spune optimistă Nadejda.

Loretta Handrabura susţine că foştii bursieri ai statului român au şanse mari să-şi găsească un loc de muncă onorabil acasă. „O mare parte din cabinetul de miniştri de astăzi sunt absolvenţi ai instituţiilor din România. Şi în mediul academic cunosc foarte multă lume formată la universităţile de peste Prut", spune Loretta Handrabura care, la fel, a făcut doctoratul în România.

Reacţia MECTS din România

Daniel Funeriu, ministrul român al Educaţiei, a declarat pentru Adevărul că studiul "nu este fundamentat corect. Datele prezentate nu sunt relevante. S-a făcut o analiză pe un eşantion de 194 de persoane şi 23 de interviuri din aproximativ 9.000 de bursieri între 2005 şi 2011. Aşadar un eşantion mai mic de 2,5% care este departe de a fi reprezentativ, din punctul de vedere al cercetării ştiinţifice. Studiul nu surprinde mobilitatea academică a bursierilor care solicită transferuri către alte centre universitare, cu preponderenţă către cele care nu au răspuns sondajului. Dacă nu există date de la aceste universităţi, nu putem vorbi de o rată mare de abandon, nu poate nimeni cuantifica şi analiza corect acest fenomen“, se menţionează în comunicatul emis de MECTS.

Ministrul face şi câteva concretizări ce se referă la numărul de studenţi moldoveni bursieri în România. „Din totalul de 3.500 de locuri pentru studii superioare, oferite de către statul român, au fost admişi, în anul universitar 2010-2011, 2.761 de studenţi (79%), în timp ce pentru anul 2011-2012, discutăm despre 2.300 de tineri (66%)".

Referindu-se la revenirea studenţilor moldoveni acasă după absolvire, ministrul a declarat că "este opţiunea personală a tinerilor. MECTS oferă doar burse de studii, nu şi dreptul la muncă sau rezidenţă permanentă. La nivelul MECTS, în urma întâlnirii anuale a ministrului Daniel Funeriu cu studenţii din Republica Moldova, dar şi cu organizaţiile studenţeşti, funcţionează un grup de lucru pentru optimizarea tuturor procedurilor în folosul studenţilor bursieri".

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md