Sălăjenii afectaţi de inundaţii, buni de plată

După potop, colacul de salvare pentru pagubele produse îl reprezintă poliţa de asigurare, pe care prea puţini o au. Sălăjenii afectaţi de inundaţii vor fi despăgubiţi, cel mai probabil, dacă au asigurare pe locuinţele, culturile sau bunurile atinse de potop, deoarece se prevestesc slabe speranţe dinspre bugetele autorităţilor.

Din nefericire, însă, asigurarea locuinţelor nu a fost obligatorie până acum, şi nici nu a intrat în cultura „civică“, astfel încât mulţi din cei inundaţi sunt „buni de plată“.

Citeşte şi:
Constanţa: Stare de alertă în Delta Dunării

Apele au devastat luni 57 de locuinţe, 464 de gospodării şi anexe, 15 obiective social-culturale şi peste 1.800 de hectare de teren – arabil, fâneţe şi păşuni – în 27 de localităţi din Sălaj. Prefectul Vegh Alexandru afirmă că sursele din care se vor putea acorda despăgubiri pentru cei afectaţi ar putea fi identificate după finalizarea procesului de evaluare. „Am primit promisiuni de sprijin pentru decolmatarea lacului de retenţie a viiturilor din Zalău, iar pentru despăgubirea oamenilor vom vedea după evaluări. Acolo unde se va putea, se va rezolva pe plan local“, a precizat prefectul. 

Primarii spun, însă, că bugetele locale nu ar suporta o astfel de cheltuială. „Nu există posibilitatea de a-i despăgubi în bani, sută la sută nu avem cum din bugetul de pe anul acesta. Doar dacă nu vin bani de sus, de la «împărăţie». Noi am putea eventual să îi ajutăm pe păgubiţi la unele lucrări, cu beneficiari ai Legii 416“, declară Marius-Daniel Borzan, primarul comunei Românaşi.

Dombi Attila, primarul din Sărmăşag, susţine de asemenea că bugetul local e cam mic. „Cu tot dragul am despăgubi, dar nu avem cum. Ne-ar părea bine dacă am avea fondurile pentru a decolmata rigolele înfundate acum de inundaţii“, adaugă Dombi. Pe de altă parte, primarul crede că oamenii ar fi trebuit să-şi asigure casele şi culturile, dar nu prea investesc în aşa ceva. Iar  în momentele în care sunt loviţi de catastrofe, mai spune Dombi Attila, localnicii regretă, dar pe o scurtă perioadă. „Din păcate, uită repede că ar fi mai bine să se asigure“, comentează primarul din Sărmăşag.

Neîncredere în asiguratori

Cristian Porumb, proprietarul unui magazin din Zalău care a fost afectat de inundaţii, spune că nu are încredere în sistemul de asigurări, în general. Din acest motiv şi pentru că marfa nu i-a fost deteriorată, nu a încheiat până acum o poliţă, deşi i s-a întâmplat de trei ori să fie inundat. „Nu e momentul acum, nu e rentabil, în România nu eşti niciodată sigur pe ce anume dai banii, nu există transparenţă. Dacă ai asigurarea, nu înseamnă neapărat că eşti asigurat“, argumentează Porumb.

Valea Zalăului s-a revărsat şi peste casa soţilor Dombi, ambii pensionari. Urmele de pe pereţi depăşesc cu mult un metru, iar Emilia povesteşte că atât maşina de spălat haine, cea de spălat vase, cât şi frigiderul, toate peste 100 de kilograme, au fost răsturnate şi purtate prin încăpere de către ape. „Nu ştiu dacă mai funcţionează şi nici dacă din mobilier mai pot folosi ceva“, spune femeia. Casa i-a mai fost inundată până acum de două ori, dar niciodată atât de grav. Cu toate acestea, nu au asigurare pe locuinţă şi pe bunuri, pentru că nu au ştiut niciodată cum să procedeze şi unde să meargă pentru a încheia o poliţă. Pentru a se descurca în situaţia dată, femeia spune că o va ajuta fiica sa din Austria.

Florica-Mariana Ianchiş – director al sucursalei locale a UNIQUA: „Poate unul la un milion se asigură din proprie iniţiativă. Trebuie să mergi la om, să insişti, dar să nu-l agasezi“. Asigurarea unei locuinţe costă, în funcţie de suprafaţă şi riscurile cuprinse, între 100 şi 1.000 de lei pe an.