Tulcea: „Satul nostru e acoperit de nori roşii de praf“

Dacă ungurii s-au trezit cu noroi roşu lichid în sat, tulcenii din Mineri îl respira sub forma de praf. Deasupra satului Mineri dar şi a complexului de lacuri Somova-Parcheş planează de ani de zile un pericol similar cu cel din Ungaria. Dacă digul ce separă miile de tone de şlam de  zona lacustră ar ceda, o parte importantă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ar fi afectată aproape instantaneu,apoi în scurt timp Dunărea, c

Citeşte şi:

Moartea roşie toxică, care a inundat satele ungureşti, vine pe Dunăre

În vremurile bune, când producţia mergea, combinatul de la margine Tulcei producea zilnic 1.400 de tone de noroi roşu, la fel ca şi cel ce a produs catastrofa ecologică din Ungaria. Combinatul ALUM produce alumină calcinată, iar din procesul tehnic rămâne acest deşeu, şlamul roşu, ce este transportat circa patru kilometri şi depozitat la marginea satului Mineri, comuna Somova. Localnicii o numesc Ciuma Roşie de la Aluminiu şi se află la câţiva kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ.
Doar ploaia spală praful roşu
O zi ploiasă, rece, de toamnă târzie. Oamenii din Mineri, un sătuc cu câteva sute de suflete îşi văd de viaţa lor. Localnicii sunt obişnuiţi cu frigul, cu ploaia, cu căldura, dar şi cu praful roşu.
„Ploaia îl mai spală, dar în zilele cu căldură şi mai ales dacă bate vântul puţin îl respirăm pur şi simplu. Dar slavă Domnului că noi nu ne-am îmbolnăvit de plămâni sau alte boli. Pe vremea lui Ceauşescu nu mai era ca acum cu strat de pământ şi cu folie. Acum cât de cât parcă s-a mai curăţat. Eu am auzit că pe vremuri, erau spioni care veneau aici să vadă cum e cu ciuma roşie. Se spunea că fac nişte experimente pe oameni“, spune  Iordan Spiru ( 56 de ani).
Nu mai sunt fântâni
Apa vine de la Tulcea. Cu ani în urmă, spune şi Gheorghe Dascălu, erau fântâni, iar apa din găleţi era roşie. Se obişnuiseră să o bea aşa, să o folosească în gospodărie, fără să se pună problema că ceva s-ar putea întâmpla.
„Pe vemea lui Ceauşescu nu mai veneau televiziunile şi ziarele să ne întrebe. Atunci pur şi simplu nu aveai voie să spui. Apa din fântâni era roşie. Acum nu mai sunt fântâni pentru că  le-au desfiinţat şi au adus apă de la Tulcea, din oraş“, spune nenea Gheorghe.
Afectaţi sunt cei de pe partea de sud
Asta ne povesteşte  Tudorel Mihalcea, un localnic  ce are casa pe deal, imediat după halda de zgură. E în zona de sud a localităţii Mineri, „imediat după  prima curbă, la deal, după muntele de zgură“.
Omul şi familia sa  s-au obişnuit cu norul roşu care este adus de vânt dinspre zona de nord. Rufele întinse la uscat capătă tentă roşie, iar legumele din grădină se usucă. Roşiile se mănează, ne spune omul, încă din pârg.
„Degeaba le udăm, mai rău le face la legume apa. Noi cei din zona de sud avem norocul acesta ca toată zgura, tot praful să ajungă la noi. Se face totul roşu în grădină, mai ales când bate vântul .Nu mai sunt nici fântâni, iar dacă ne opreşte apa de  la Tulcea, cred că apelăm la fântânile vechi şi bem apă roşie. La 86 de metri, uitaţi, fântâna asta, este apă cu deşeuri “, spune Tudorel Mihalcea.

Citiţi mai multe amănunte în ediţia tipărită Adevărul de Seară Tulcea!