Efectele crizei în Vest: ravagii printre patroni, afaceri ruinate pe bandă rulantă

Obişnuiţi cu criza mondială, întreprinzătorii din Timiş, Arad, Hunedoara, Bihor şi Caraş-Severin îşi pregătesc armele pentru atacul impozitelor. Afacerile din domeniul alimentar sunt cele mai afectate de creşterea taxei pe valoare adăugată, mai ales cele bazate pe importuri. Consumatorii caută soluţii peste graniţe.

Ungurii şi sârbii profită din plin de pe urma crizei din România

Chiar şi patronii de afaceri mici care dădeau semne că vor rezista cu brio încercărilor economice din perioada de criză se plâng acum că situaţia este mai dificilă decât se aşteptau. „Suntem cu nasul deasupra apei şi ne rugăm la Dumnezeu să nu călcăm într-o groapă”, a spus Lucian Vinesar, proprietarul unei firme de catering din Timişoara, o afacere de familie.

Măsurile anticriză anunţă falimentul sistemului medical privat

Una dintre problemele care au afectat afacerea familiei a fost majorarea taxelor. „Pieptul de pui spre exemplu, pe lângă că au mărit TVA-ul, imediat după aceea producătorii au majorat preţul cu doi lei pe kilogram. E foarte mult, prea scump. Câştigăm cu aproape 25 la sută mai puţin decât câştigam înainte, lunar”, a mai spus patronul.

Suferă importurile

Situat într-o zonă de graniţă, Aradul resimte creşterea taxelor, dar mai ales scumpirea euro mai mult decât alte oraşe, în zona importurilor. „Noi plătim marfa în euro, aşa că ne costă mai scump, iar banii aceştia se regăsesc în preţul produselor, care însă nu poate creşte la nesfârşit pentru că ne pierdem clienţii”, a explicat Raul Bălănescu, unul dintre milionarii arădeni aflaţi în topul Forbes şi care are o afacere bazată pe importul de alimente. „În urma creşterii cursului şi a majorării TVA, lucrăm la o variantă de reorganizare a firmei şi, probabil cam într-o lună, vom disponibiliza circa 30 la sută din salariaţi. Nu avem alte soluţii”, a dezvăluit Bălănescu.

Apocalipsa euro, văzută prin ochii milionarilor de Banat

Constantin Dudău şi-a concediat singurul angajat

Victima absolută a recesiunii rămâne domeniul imobiliar, peste care se întinde crahul economic tot mai mult cu fiecare lună. Constantin Dudău din Oradea şi-a deschis agenţia imobiliară în anul 2001, după ce-şi demonstrase talentul antreprenorial în alte domenii. Din 2008 însă afacerile au început să o ia la vale. „Am renunţat la anunţurile publicitare, am redus cheltuielile de deplasare şi de telefonie, alegând cu grijă potenţialii clienţi”, a explicat întreprinzătorul. În anul 2009, patronul a renunţat şi la angajat.

Preţuri umflate de TVA

Vânzătorii de la carmangerii vor vedea tot mai puţini clienţi

Compania de procesare a cărnii, Lori Alba Brad, din Hunedoara foloseşte aproape exclusiv materie primă din străinătate. „Dacă nu eram pe val acum un an, acum trebuia să închidem. Cumpărăm materia primă în euro şi vindem preparatele în lei. Deprecierea leului în raport cu euro ne destabilizează financiar. Dacă euro se îndreaptă spre valoarea de cinci lei şi păstrăm preţurile actuale, am intra în lichidare. Pierderea ar fi de aproape doi lei la kilogramul de carne”, a spus Radu Furdui. Lovită de creşterea TVA şi de cursul umilitor de schimb al leului, conducerea firmei a decis în primă fază o scumpire cu aproape şapte la sută a produselor, dar vor urma şi disponibilizările.

Ce ne taie criza de pe lista de cheltuieli

Afaceri „scutite” de criză

În mijlocul furtunii economice, există şi afaceri protejate de iminenţa falimentului. Dacă mai mulţi manageri din domeniul alimentar au decis să pună lacăt pe afacerile lor, sunt şi patroni care ţin steagul sus şi nu fac reduceri de personal şi nici nu-şi închid magazinele. „Eu am reuşit cu mici modificări să mă menţin. Încă merge bine vânzarea. Nu am să fac nici reduceri de personal şi nici despre închis nu poate fi vorba”, a spus Valentin Graur, patronul unui restaurant tip fast- food din Reşiţa.

Afacerile patronilor cumpătaţi vor rezista pe piaţă

Proprietarii firmelor care reuşesc să îşi calculeze bine cheltuielile şi fac economii cu cap în perioada de criză vor avea toate şansele să reziste greutăţilor întâmpinate acum. Economiştii sunt de părere că, în momentul în care situaţia financiară se va îndrepta, pe piaţă, vor rezista în mare parte cei care ştiu să-şi cârmuiască afacerea în cele mai dificile circumstanţe financiare.  „Îţi optimizezi cheltuielile, mai renunţi la una la alta. Firmele care fac asta o să fie bine poziţionate pe piaţă la începutul anului viitor, când va mai trece criza financiară”, a spus Cristian Orgonaş, economist.

Patronii trebuie să îşi restrângă cheltuielile lunile următoare

Ponturi: milionarii în euro ai Timişoarei nu se tem de euro, ci de criză

Fără schimbări dramatice

În prima parte a anului, mai bine de 1.900 de patroni de firme din Timiş au renunţat la afacerile lor, mai puţini cu aproximativ 1.000 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009. Pe piaţă au mai rămas acum aproximativ 30.000 de comercianţi activi în judeţ. „Anul trecut s-a impus impozitul forfetar şi mulţi care şi-au închis firmele au făcut-o şi din cauza asta”, a explicat Orgonaş.  Ca să facă faţă schimbărilor economice şi majorării taxelor o parte dintre patronii de firme vor regurge la metode ilegale pentru a-şi ţine afacerea pe roate. „Ei au de ales, închid firma sau lucrează fără acte, dar mulţi îşi pot optimiza cheltuielile ca să reziste”, a mai spus economistul. 

Perioada următoare va fi critică pentru mulţi afacerişti, dar pe piaţă nu se vor observa schimbări radicale de situaţie şi multe dintre firmele deja existente vor învăţa să îşi menţină activitatea la limita funcţională. „Şi în perioada următoare o să mai dea firme faliment, dar nu o să fie o schimbare dramatică de situaţie”, a preconizat Cristian Orgonaş. Dana Firiţeanu, Claudia Adjudeanu, Dana Firiţeanu, Andreea Costea, Adrian Sălăgean

Urmăreşte timişoara.adevarul.ro pentru a afla ce soluţie de criză au găsit consumatorii din Vest în Ungaria şi Serbia