Aparatură ca în Star Trek: scut impus de Schengen împotriva contrabandiştilor la vama cu Serbia

Efortul României de a aderara la spaţiul Schengen a adus investiţii în tehnologie de ultimă oră în vămile cu Serbia din judeţul Timiş. Cel mai mare avantaj îl au turiştii care dacă aşteptau până acum şi 10 minute la verificarea actelor, de acum procedurile durează 30 de secunde.

În doar câteva luni, cu o investiţie de 2,3 milioane de euro din fondurile UE,  frontiera de vest a României s-a transformat din raiul traficanţilor de ţigări, alcool şi maşini furate într-o zonă mult mai sigură. Peste 60 de camere video supraveghează „fâşia verde", drumurile, calea ferată, dar şi punctele de trecere a frontierei.


Există un program special care le spune pe loc poliţiştilor de frontieră dacă maşina oprită în vamă este declarată furată sau dacă persoanele din vehicul au cazier sau sunt date în urmărire internaţională. „Este cea mai mare transformare a frontierei de vest. În judeţul Timiş respectăm standardele Schengen. Noile investiţii au adus confort atât poliţiştilor de frontieră, dar mai ales călătorilor", a spus Dănuţ Rovinar, şeful punctului de trecere a frontierei Stamora Moraviţa.

Citeşte cum a reuşit România să obţină prima victorie pe Schengen

Toţi poliţiştii care lucrează la frontiera cu Serbia au făcut cursuri intensive ca să înveţe să utilezeze aparatele de ultimă oră cu care a fost dotată vama. Cei mai în vârstă au ales să se pensioneze sau să fie transferaţi, iar în locul lor au venit absolvenţi de la Academia de Poliţie care se pot adapta condiţiilor stricte.


În judeţul Timiş sunt două puncte permanente de trecere a frontierei, la graniţa cu Serbia. Pe lângă Stamora Moraviţa mai este şi JImbolia.

Dezavantajaţii Schengen
Investiţiile din bani europeni la frontieră au oferit condiţii şi oportunităţi pentru locuitorii din cele două puncte vamale. Mai puţini norocoşi sunt bănăţenii care locuiesc în zona în care până acum s-a deschis de câteva ori pe an un punct de frontieră temporar. Locuitorii români din localitatea Foeni 2, precum şi sârbii din satul Jasa Tomic puteau trece frontiera de câteva ori pe an printr-un punct vamal deschis cu ocazia sărbătorilor sau a evenimentelor culturale pe care cele două localităţi le organizau împreună. Condiţiile Schengen care presupun o verificare mult mai amplă a documentelor şi care de asemenea presupun ca în vamă să existe sisteme imformatice performante care să permită folosirea unei baze de date internaţionale nu vor mai permite acest "favor" local.


 

Citeşte şi alte materiale scrise de jurnalistul Gerhald Ernst pe blogul acestuia!