În anul 2010, în Timişoara mai există persoane care semnează cu amprenta degetului

Semnături puse cu degetul

Cei care nu au învăţat carte mai au o şansă. Proiectul „A doua şansă”, derulat de Ministerul Educaţie, printre-un proiect Phare, oferă o nouă posibilitate de şcolire, indiferent de vârsta cursanţilor.

Numărul analfabeţilor în judeţul Timiş nu poate fi estimat. Nu există o cifră exactă a celora care nu ştiu să scrie sau să citească, însă în mod cert, în 2010, mai sunt destui analfabeţi. Un barometru bun este tocmai un centru de colectare de fier vechi din Timişoara, unde unii îşi pun semnăturile cu amprenta de la degete. „La mine vin foarte mulţi analfabeţi. Pentru că aici trebuie să existe o evidenţă clară pentru fiecare tranzacţie, cei care nu ştiu să scrie îşi pun semnătura cu amprenta de la deget”, a spus Arpad Gal, patronul firmei Celuloză şi Oţel.

CITIŢI ŞI:

Locatarii palatelor ţigăneşti din Iveşti învaţă carte ca să-şi poată conduce limuzinele de sute de mii de euro

Au nevoie de şcoală pentru angajare

Singurele evidenţe clare despre analfabeţi o au reprezentanţii Inspectoratului Şcolar, care însă îi numără doar pe cei care nu au avut posibilitatea să se şcolească, însă doresc să înveţe să citească şi să scrie. „Sunt mulţi care sunt nevoiţi să înveţe carte, pentru că le cere piaţa muncii. Unii spun că vor să înveţe să scrie şi să citească pentru că le trebuie la angajare, pentru carnet de şofer, alţii pentru că vor să plece în străinătate”, a spus inspectorul-şef Marin Popescu.

Se lucrează individual cu ei

Analfabeţii au acum posibilitatea să înveţe carte în cadrul programului naţional „A doua şansă”, implementat în 2005, prin intermediul căruia s-au format mai multe clase speciale în Timişoara şi în judeţ. „E îmbucurător că există acest învăţământ simultan. Am avut multe cazuri cu persoane cu vârste cuprinse între 14, 35 şi chiar 50 de ani, care nu au avut acces la educaţie”, a declarat Maria Oprescu, inspector de specialitate.

Clasele speciale pentru persoanele care beneficiază de „a doua şansă” sunt la Şcolile Generale nr. 1, nr.11 şi nr.15. De asemenea, există clase speciale şi în Ghilad, Checea şi Satchinez. „Ei au un program flexibil şi învăţătoarele trebuie să îşi facă program după ei. Se lucreză mult individual. Fiecare este evaluat şi în funcţie de asta merge în clasa întâi, a doua sau a treia”, a mai spus Oprescu.