EXCLUSIV Notarul care a ajutat mafia imobiliră să "învie" o bătrână moartă de 20 de ani

Un nou caz de terenuri luate cu acte false a ieşit la iveală în Timişoara. Numele notarului Teodora Noţingher apare și în acest caz, la fel ca și în celelalte cazuri de pe strada Romulus și Ștefan cel Mare. Şmecheria imobiliară în această afacere este "învierea" unei bătrâne la 20 de ani de la moartea sa. Tranzacţia s-a făcut prin notarul Teodora Noţingher. În toate ate cazurile puntea de legătură este Francisc Kelemen, fo

Cum a fost "înviată" o bătrână moartă de 20 de ani, ca să i se ia pământul

Arestarea lui Ionelaş Cârpaci şi Francisc Kelemen scoate la iveală un nou caz de terenuri luate cu acte false după aceeaşi reţetă după care au fost luate terenurile Primăriei Timişoara de pe străzile Romulus şi Ştefan cel Mare. Şi în această situaţie, apare numele Teodorei Noţingher, fostă colegă de facultate cu Francisc Kelemen, considerat „creierul” mafiei imobiliare care a luat terenurile cu acte false.

În cazul de faţă, mai multe terenuri de pe strada Eneas au aparţinut lui Girnth Bianca, o bătrână care a murit în 1986, fără a avea vreun moştenitor. În aceste condiţii oamenii care foloseau terenul au făcut demersurile pentru a deveni proprietari, existând posibilitatea legală, ca dacă foloseşti un teren o perioadă lungă de timp, să devii proprietar. Timişorenii, patru la număr, au suferit însă un şoc când au constat că Francisc Kelemen îi somează să părăsească terenurile pentru că el este proprietarul.

Falsuri grosolane

În această afacere, mafia imobiliară a reuşit „performanţa” ca bătrâna Girnth Bianca, moartă în 1986, să îl împuternicească pe Junaska Istvan în 2006 pentru a vinde terenurile de pe Eneas. Procura, care apare întocmită la notarul maghiar Szekeliy Margit, este un fals grosolan. „Vă anunţ că  nu am întocmit niciun document notarial pentru Girnth Bianca. Semnătura de pe împuternicire nu a fost dată de mine, nici ştampila nu este folosită de mine. Împuternicirea nu satisface regulile dreptului maghiar, nici formal, nici ca şi conţinut”, arată notarul maghiar într-o adresă trimisă procurorilor. Cu toate acestea, Teodora Noţingher a luat în considerare procura falsă şi a autentificat mai întâi un precontract şi apoi un contract de vânzare-cumpărare între Kelemen şi intermediarul maghiar Junaska.

A salvat-o căsnicia

În urma sesizărilor, Parchetul Curţii de Apel Timişoara a început cercetările faţă de Teodora Noţingher, iar cazul a fost repartizat procurorului Marius Chiru. În mai 2007, acesta a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva lui Noţingher. La plângerea formulată de păgubiţi, cercetarea penală împotriva notarului s-a reluat, iar a doua oară procurorul Marius Chiru a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Noţingher şi o amendă adiministrativă de 1.000 de lei.

În decizia procurorului a contat  și că Francisc Kelemen, considerat la acea vreme parte vătămată, nu a cerut luarea vreunei măsuri împotriva fostei sale colege. „Învinuita nu are antecedente penale, este căsătorită, iar în cursul urmăririi penale a dovedit prin întreaga sa comportare că regretă sincer cele întâmplate. Apreciez că fapta comisă a adus o atingere minimă valorii sociale apărate de lege şi că prin conţinutul ei concret este lipsită lipsită în mod vădit de importanţă”, arată procurorul Chiru în ordonanța de scoatere de sub urmărire penală. „La acea vreme nu erau descoperite falsurile de pe Romulus și Ștefan cel Mare. De asemenea a contat punctul de vedere al Camerei Notarilor, care a spus că notarul nu a greșit”, a explicat Marius Chiru, modul în care a gândit soluția în dosarul Teodorei Noțingher.  

Contract la notar fără una din părţi?

Înainte de cercetarea penală a Teodorei Noţingher, timişorenii păgubiţi au făcut plângere penală împotriva lui Junaska, cel care avea împuternicire de la bătrâna moartă. Acesta are o întreagă poveste despre modul în care el a fost un simplu pion şi a ajuns în faţa lui Noţingher. Cert este însă, că potrivit unei ordonanţe a procurorului de la Parchetul de pe Lângă Judecătoria Timişoara, Luminiţa Nastasiu, care îl ancheta pe Iunaska, maghiarul ar fi fost în faţa notarului o singură dată, în timp ce s-au semnat două documente, în două zile diferite: 28 martie 2006 precontractul, iar contractul de vânzare-cumpărare în 19 aprilie 2006. „Acesta (n.r. Junaska) susţine că ar fi fost în faţa notarului o singură dată, ceea ce denotă că el nu ar fi semnat contractul de vânzare-cumpărare, decât promisiunea de vânzare-cumpărare”, arată procurorul Nastasiu în ordonanţa prin care îşi declină competenţa către Parchetul Tribunalului Timiş. Acum dosarul falsurilor de pe strada Eneas este în cercetări la Parchetul Curții de Apel Timișoara.