Târgu-Jiu: Foto Galerie/ O altfel de viaţă pentru persoanele cu handicap

Soarta a surâs pentru şase persoane cu handicap, care sunt angajate în diferite meserii în cadrul Centrului de reabilitare Târgu-Cărbuneşti. S-au calificat aici într-o meserie şi cei mai ambiţioşi şi harnici au fost angajaţi în secţiile din centrului.

În lumea reală nu ar fi avut nicio şansă să se integreze în societate, dar norocul lor a fost Fundaţia luxemburgheză „Prince Henri Princesse Maria - Tereza”, care a avut o contribuţie majoră la construirea unuia dintrecele mai moderne centre de recuperare şi reabilitare din ţară. Şase persoane cu handicap lucrează în diverse meserii în secţiile din cadrul centrului şi trăiesc pe propriile lor picioare. În complexul de la Târgu-Cărbuneşti mai sunt internate 37 de persoane cu handicapuri de diferite forme, care beneficiază de tratament şi de îngrijire medicală în permanenţă. O parte dintre acestea lucrează ca voluntari. În cadrul complexului funcţionează mai multe secţii şi ateliere care au fost dotate cu aparatura neseceră: ateliere de croitorie şi de tâmplărie, un laborator de patiserie şi brutărie, o carmangerie şi un sector de horticultură şi zootehnie.

Colegi de muncă şi prieteni

În secţia de croitorie sunt angajate două persoane cu handicap: Mihai şi Luxiţa, amândoi în vârstă de 26 de ani. În atelier mai lucrează şi alţi bolnavi internaţi, care desfăşoară operaţiuni simple. Mihai Dobrogescu a crescut de mic prin centrele de plasament şi a avut o viaţă foarte grea. În anul 2003, a venit la centrul de la Târgu Cărbuneşti şi a urmat cursurile de calificare în meseria de croitor, iar apoi a fost angajat. Îi place ceea ce face şi este priceput. Reuşeşte acum să trăiască pe propriile picioare. Mihai Dobrogescu locuieşte împreună cu un alt coleg, angajat în cadrul complexului, într-un apartament închiriat din Târgu-Cărbuneşti: „Din salariile pe care le câştigăm plătim chiria şi toate cheltuielile de întreţinere, hrana şi alte lucruri“.

Citeşte şi:

Iasi: Invalizii, umiliţi în staţiile de autobuz (GALERIE FOTO şi VIDEO)

Marcela Stelea este coordonatoarea secţiei de croitorie. A muncit de 20 de ani la fabrica de confecţii din Târgu-Jiu, dar şi-a dorit mereu să lucreze cu persoanele cu dizabilităţi, pentru care simţea un ataşament mai special faţă de acestea. A aflat că s-a deschis un atelier de croitorie în oraşul în care locuieşte şi a fost încântă de ideea că va lucra alături de persoane cu handicap. A ajuns acum să aibă o afecţiune deosebită faţă de oamenii cu nevoi speciale pe care-i consideră ca pe proprii ei copii. Îi percepe ca pe fiinţe cu mai multe calităţi decât persoanele fără probleme de sănătate. Sunt o adevărată familie. Atunci când au plecat mai mult timp într-o tabăra, i se părea că atelierul este pustiu. „Îi consider ca pe copiii mei. Sunt foarte ascultători şi au o voinţă mare. Îi ajut cu tot ceea ce pot“.

Trăiesc pe propriile picioare

Click aici pentru Foto Galerie

Prietenul lui Mihai Dobrogescu lucrează în cadrul atelierului de tâmplărie. Sebastian Mananca are 38 de ani şi şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în centrele de recuperare. A fost abandonat de părinţi de mic copil. Sebastian a fost internat în Centrul de recuperare de la Bâlteni. A dorit să se întoarcă acasă la părinţii săi din judeţul Satu Mare, dar, după un timp, aceştia l-au scos afară din locuinţă şi a ajuns pe drumuri. A venit la Târgu Cărbuneşti chiar de la înfiinţarea centrului. S-a calificat în meseria de tâmplar şi s-a angajat în cadrul unităţii. Simte că acum are un rost pe lume şi că este stăpân pe propria lui viaţă. Locuieşte împreună cu Mihai şi se înţeleg foarte bine. Sunt cei mai buni prieteni. „Ne înţelegem foarte bine. Împărţim toate cheltuielile. Ne descurcăm singuri“.

În laboratorul de patiserie – brutărie lucrează în mod voluntar trei persoane cu handicap care sunt internate în centru. Le place să fie de ajutor şi se simt folositoare. Marinela are 19 ani şi a venit de curând în centrul de la Târgu Cărbuneşti. S-a aflat în plasament la o fundaţie, iar apoi a crescut într-un centru de tip familial. Acum modelează pâinea, face creme pentru prăjituri, spală vasele şi transportă tăvile. Se simte bine şi îşi doreşte să înveţe o meserie.
Laboratorul de patiserie-brutărie este coordonat de Elena Jianu. Aceasta a lucrat la fabrica de pâine din Târgu-Jiu. La început, a fost speriată de ideea că va lucra alături de persoane cu handicap, dar cu timpul şi-a schimbat modul de a privi această categorie de oameni. S-au acomodat unii cu ceilalţi şi a ajuns să-i aprecieze. Admiră faptul că sunt ascultători şi inimoşi. „Trebuie să avem mai mare atenţie ca să nu se întâmple accidente. Până acum nu au fost probleme. Le place să fie de ajutor. Simt că au rost şi nu se mai simt abandonaţi“, ne spune Elena Jianu.

Inaugurat în anul 2003

Complexul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap a luat fiinţă în anul 2003. Clădirea este foarte frumoasă, find construită în stil brâncovenesc. Bazele acestui centru au fost puse de Fundaţia luxemburgheze „Prince Henri Princesse Maria - Tereza”, care a suportat 65% din investiţia totală care s-a ridicat la suma de peste 1,4 milioane de euro. La complexul din Târgu Cărbuneşti au fost aduse persoane cu dizabilităţi din trei unităţi din judeţul Gorj. Augustin Bucă, directorul Complexului din Târgu-Cărbuneşti, consideră că dintre persoanele care au urmat cursurile de calificare, cele mai ambiţioase au fost angajate: „Ideal ar fi ca să existe mai multe persoane cu handicap care să lucreze în cadrul centrului şi să urmeze cursurile de angajare. Pot să spun că dintre primii cursanţi au fost angajaţi cei mai harnici şi ambiţioşi“.

Centrul a realizat venituri de 400.000 de lei

Centrul a realizat anul trecut venituri de peste 400.000 de lei şi un profit de 48.000 de lei. Banii au fost folosiţi pentru plata unor cheltuieli, dar şi pentru realizarea de noi investiţii. Anul trecut s-a achiziţionat o maşină industrială de tocat carne, iar în acest an se vor cumpăra o cositoare şi o presă de balotat furaje. De asemenea, din acest an se va extinde şi livada de pomi fructiferi. Augustin Bucă, directorului centrului, ne-a spus că din restul banilor se asigură parţial autofinanţarea centrului.