„Eroii ne legitimează în lume“, spun politicienii. Cum arată monumentul de la Slatina închinat martirilor neamului

Crucile din Cimitirul Eroilor, din municipiul Slatina, se dau cu var rar şi se repară şi mai rar

Ziua Eroilor, ziua în care în bisericile din toată ţara bat clopotele în amintirea sacrificiului lor suprem, a fost „bifată“ şi la Slatina, în Cimitirul Eroilor. Monumentul în faţa căruia se adună an de an politicienii locali poarta dovada trecerii timpului şi nu sunt semne că vor fi făcute curând reparaţiile necesare.

Cimitirul Eroilor din Slatina, situat la periferie, este locul în care se ajunge o dată - de două ori pe an. De Înălţarea Domnului, atunci când sunt omagiaţi şi eroii căzuţi pentru apărarea patriei, cimitirul se curăţă, iarba se taie, uneori şi crucile se dau cu var. 

În preajma monumentului închinat eroilor se adună politicienii şi militarii, se depun coroane şi jerbe de flori, se rostesc vorbe frumoase, asemeni celor de mai jos: 

„Sărbătoarea de astăzi are menirea de a-i omagia pe cei care, de-a lungul veacurilor şi cu mari sacrificii, au creat o stare de spirit, un sentiment al eroismului şi al dăruirii de sine. Jertfa ostaşilor pe care îi cinstim şi îi onorăm astăzi, aceşti adevăraţi eroi care şi-au demonstrat capacitatea de luptă, dârzenia şi spiritul de sacrificiu în luptă cu cei care au încercat să ne cotropească ţara, va rămâne veşnic neuitată căci, alături de simbolurile naţionale, eroii ne legitimează în lume.

Pe placa monumentului şi-au lăsat „semnătura“ teribiliştii FOTO: A.M.

Istoria noastră este plină de oameni care au murit pentru a servi interesul naţional, cei mai mulţi dintre ei rămaşi necunoscuţi. Avem datoria, peste timp, să le îndeplinim dorinţa de a trăi într-o ţară demnă. Avem datoria sfântă să ne cinstim eroii şi trecutul în zilele şi prin faptele noastre de azi şi de mâine. În acelaşi timp, ca cea mai mare dovadă de respect pentru memoria înaintaşilor eroi, avem datoria de a îndemna generaţia de astăzi să cunoască istoria şi să aprecieze exemplul de dăruire şi sacrificiu al celor care şi-au dat viaţa pentru idealurile noastre de astăzi.

Să ne ajute bunul Dumnezeu să recunoaştem şi să cinstim veşnic memoria eroilor neamului care au scris cu sângele lor istoria poporului nostru“, a spus, printre altele, prefectul judeţului, Florin Homorean.

Cuvinte la fel de frumoase a spus şi reprezentantul Asociaţiei Veteranilor de Război, col. (r) Nicolae Ionuş, anunţând totodată că în judeţ mai sunt doar câţiva veterani din Al Doilea Război Mondial, cei mai mulţi aproape să împlinească sau care au împlinit 100 ani. 15, mai exact, de două ori mai puţini decât anul trecut.

Monumentul care are nevoie de intervenţii de restaurare a fost realizat cu peste 40 de ani în urmă FOTO: A.M.

Evenimentul se încheie an de an cu o scurtă paradă militară, după care funcţionarii pleacă la ale lor. Puţini îşi pun problema stării în care se află cimitirul şi monumentul care tronează în mijlocul acestuia. Platoul monumentului şi chiar şi obeliscul ar avea nevoie de intervenţii de restaurare, pe margini chiar s-a încercat, cârpindu-se cu petice de mortar. Sunt zone în care ajung poate doar lucrătorii care taie iarba de câteva ori pe an şi militarii care participă la ceremonial cu ocazia sărbătorilor ca cea de astăzi. Din spatele monumentului priveliştea este descurajantă, în vreme ce privit din faţă ochii ţi se fixează pe placa purtând inscripţia „Glorie ostaşilor români căzuţi în luptele pentru dreptate socială şi independenţă naţională“ alături de care adolescenţi teribilişti au adăugat şi ei câte ceva sau şi-au pus, pur şi simplu, semnătura, cu markerul.

Politicienii locali, înainte de ceremonia depunerii de coroane şi jerbe de flori FOTO: A.M.

„Obeliscul a fost realizat la începutul anului 1980, de municipalitate. Pe locul pe care este monumentul se afla o statuie din piatră. Din cauza lipsei unui inventar serios, informaţiile nu sunt clare. Era o statuie realizată la începutul anilor 1900 şi, la venirea comuniştilor la putere, aceasta a fost mutată. În prezent, se află la intrarea în Cimitirul Strehareţi. Despre statuie se spune că este, de fapt, un momument funerar privat, construit la cererea Constanţei Eufrosina şi Leontina Ştefănescu, din Bucureşti“, sunt informaţiile despre monument culese de jurnalistul George Piţulescu şi redate în albumul „Iubim Slatina - poveşti pe soclu“ apărut în 2018 la Editura Hoffman.

Iarba a năpădit prin crăpături FOTO: A.M.

Am contactat reprezentantul Primăriei Slatina pentru a afla dacă în planurile edililor se află şi o intervenţie serioasă asupra monumentului, sau refacerea crucilor pe care cel mai probabil nu vremea, ci tot cetăţeni rău-intenţionaţi le-au mutilat. Până la ora redactării acestui articol nu am primit un răspuns.

Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Poveştile pălărierului care a trăit pe front sfârşitul războiului: „Când am auzit «tovarăşe general» spus cizmarului...“

Povestea românului ajuns la 95 de ani după ce a supravieţuit iadului din Siberia: „Tata nu m-a recunoscut, n-a vrut să mă primească în casă“