De ce contestă primarii PNL bugetul. „Se încearcă o subjugare a primarilor faţă de consiliile judeţene, rămânând fără bani trebuie să mergi cu mâna-ntinsă“

Primarii spun că au sperat că lucrurile vor sta mai bine, când, iniţial, guvernanţii le-au promis că le vor aloca sume consistente, în funcţie de numărul de locuitori, însă din calcule, după trecerea cheltuielilor sociale în sarcina primăriilor, banii nu ajung nici de salarii.

Doi primari de comună şi un viceprimar de oraş, membri PNL, au explicat astăzi, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PNL Olt, de ce contestă bugetul aprobat de Parlament şi contestat de preşedintele Klaus Iohannis, susţinând că pe actuala structură banii de care ar urma să beneficieze fie nu le ajung, în anumite localităţi cu fonduri proprii reduse, fie sunt la limită şi le permit doar funcţionarea. Este, în schimb, consideră aceştia, o formă prin care Puterea îi face dependenţi de consiliile judeţene, respectiv de centru.

„Primarii noştri  (n.r. - PNL) nu-şi doresc un buget de existenţă, un buget din care noi doar să plătim angajaţii de la primărie şi cheltuielile curente, noi dorim dezvoltarea comunităţilor noastre. Şi tocmai asta se face: se pedepseşte iniţiativa, se pedepseşte munca, practic, prin trecerea acestor cheltuieli la bugetele locale noi nu mai avem posibilităţi să continuăm investiţiile începute, să asigurăm co-finanţare pentru investiţiile în derulare sau să demarăm investiţii noi, pur şi simplu vom da doar salarii şi vom plăti cheltuieli cu asistenţa socială. Şi vă spun în cunoştinţă de cauză.(...) Se încearcă o subjugare a primarilor faţă de consiliile judeţene, pentru că rămânând fără bani trebuie să mergi cu mâna-ntinsă la CJ. Asta urmăreşte de fapt PSD, ia de la cei care muncesc, de la cei care se implică, să-i ţină pe ceilalţi, pentru că cei mai mulţi primari care trag mâţa de coadă nu se găsesc la PNL, ci se găsesc la adversarii noştri, la PSD“, a susţinut Liviu Voiculescu, preşedintele PNL Olt şi primar al comunei Cungrea, una dintre cele mai bogate din judeţ, în care resursele proprii reprezintă ceva în bugetul total, pe raza localităţii funcţionând încă mai multe facilităţi ale Petrom.

În alte comune însă, în care activitatea economică nu este foarte dezvoltată, şi care din taxe şi impozite nu încasează cine ştie ce, situaţia este mai grea, cu atât mai mult cu cât de la an la an cresc aceste cheltuielile cu asistenţii sociali şi persoanele care primesc indemnizaţii. „Jumătate din suma pe care o va primi comuna Studina se va duce către plata acestor asistenţi, ceea ce, din punctul meu de vedere, este forte grav. Avem 72 de asistenţi, la o populaţie de 2.162. (...) Eu am cred că am peste 600 de oameni plecaţi la ora aceasta în străinătate, iar cei care au reale probleme vin, oamenii, conform legii, şi-şi angajează asistenţi sau iau indemnizaţii. Marea problemă este că am avut foarte mulţi angajaţi cu carte de muncă, unde lucrurile sunt şi mai grele. Ei, vă spun că în urma unei analize este foarte posibil să nu reuşim să asigurăm nici măcar bugetul de funcţionare, ce să vorbim de co-finanţări de proiecte care, vă spun, nu se pot face decât cu bani. La început ne-am bucurat, după care, când am auzit de această găselniţă, am rămas siderat. Prin lege trebuie să dai, până la urmă, banii către angajaţi“, a expus situaţia din comuna Studina, pe care o conduce, primarul Marian Vasile.

Nici la Scorniceşti, un orăşel care numără, cu tot cu localităţile rurale componente, aproape 12.000 locuitori, n-ar curge lapte şi miere, deşi din calculele hârtiei, a spus viceprimarul Daniel Tudor, „dacă banii într-adevăr există, atunci lucrurile nu stau chiar atât de rău“.
Liberalii au mai menţionat că în dezbaterea pe buget au avut un amendament pentru alocarea de fonduri  pentru localităţile rurale în limita a 1.200 lei/cap locuitor, însă amendamentul nu a fost adoptat.