Cum vor veni banii europeni pentru romi. Secretar de stat: „S-a făcut brutărie fără să se ia în calcul că nimeni nu cumpără pâine de la ţigani!“

POCU, fostul POSDRU, un program criticat îndelung în trecut, este şansa comunităţilor sărace de romi, pe codurile 4.1 şi 4.2 putând fi depuse, până la 15 septembrie, proiecte integrate pentru rezolvarea problemelor diverse din comunitate.

„Nu vrem să se repete acest sport naţional de a face cursuri pentru subvenţii, proiectele trebuie să aibă impact în comunitate“, le-a spus astăzi, la sediul Prefecturii Olt, secretarul de stat din Ministerul Fondurilor Europene, Ciprian Necula, invitaţilor prezenţi la o întâlnire menită să ofere răspuns întrebărilor pe care potenţialii beneficiari ai Programului Operaţional Capital Uman (POCU), fostul POSDRU, încă le mai au.

Discuţia s-a centrat pe oportunitatea, aplicând în cadrul programului, rezolvării problemelor mari pe care comunităţile sărace de romi le au în toată ţara, lipsa documentelor de identitate şi a documentelor de proprietate fiind considerată izvorul sărăciei. Pentru că nu au acte de proprietate pe case, unele construite cu zeci de ani în urmă, pe terenuri pe care nici până astăzi nu au fost împroprietăriţi, romilor nu li se eliberează documente de identitate, iar de aici alte consecinţe. Nu beneficiază de diverse drepturi, copiii nu merg la şcoală, adulţii nu pot ocupa un loc de muncă etc.

Axa prioritară 4 a noului POCU -  „Incluziunea socială şi combaterea sărăciei“ pare să fie soluţia. Pe codurile 4.1 „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360) în comunităţile marginalizate în care există populaţie aparţinând minorităţii rome - Regiune dezvoltata“ şi  4.2. „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360) în comunităţile marginalizate“ pot fi depuse proiecte cu finanţare deosebit de generoasă, de până la 6 milioane euro. Este vorba de proiecte integrate, în care să fie luate în calcul inclusiv aspecte ca îmbunătăţirea locuinţelor sau realizarea de facilităţi pentru grupul ţintă, chiar dacă programul nu finanţează propriu-zis proiecte de infrastructură.

Termenul-limită pentru depunerea acestor proiecte a fost amânat, de la 1 august, la 15 septembrie, proiectele integrate putând fi depuse de unităţile administrativ-teritoriale, care pot avea diverşi parteneri – instituţii, societăţi, ONG-uri.

Primarul de la Corabia vrea zeci de romi cu afaceri proprii

La Prefectura Olt au fost invitaţi să participe la întâlnire reprezentanţii a 15 primării din localităţile judeţului cu populaţie romă numeroasă, mare parte dintre aceştia subliniind că au deja pregătite diverse proiecte. Deşi ideea, subliniată de oficialul din minister, a fost tocmai aceea de a se gândi proiecte în legătură cu viaţa reală, mai mult, şefa OIR insistând să nu se mai copieze proiecte finanţate în trecut, luate de aiurea, fără legătură cu problemele specifice acelei comunităţi, ce se pregăteşte se cam învârte tot pe principiile care au dus, în anii trecuţi, la adevărate „abonamente“ la subvenţii, sutele de beneficiari (şi pe lângă aceştia şi şefii firmelor de formare şi diverse alte structuri) trăind din participările la cursuri de formare, fără să reuşească să fie, însă, integraţi pe piaţa muncii.

Primăria Corabia, a spus primarul Iulică Oane, pregăteşte un proiect cu 650 de beneficiari (250 de gospodării), cu o valoare de 3,5 milioane euro. Lider de proiect va fi un ONG, pentru că, a specificat primarul, „nu vrem să răspundem noi nu ştiu cât timp după pentru tot ce-şi cumpără fiecare pe proiect, aşa că monitorizarea o va face ONG-ul“. Acelaşi proiect care va fi depus în curând mai vizează înfiinţarea a 30 de firme, care, fiecare, să aibă minimum trei angajaţi. Ar urma să fie reabilitată şi o clădire, care să fie transformată în „centru de afaceri“ pentru firmele nou-înfiinţate. 

Primarul comunei Grădinari spune că are deja pregătite alte proiecte pe care le va depune pentru finanţare europeană

Primarul de la Grădinari, amintit drept „campion al acestor proiecte“ (cel care a construit la limita localităţii un cort de nunţi cu fonduri europene destinate comunităţii) a vrut să ştie dacă-şi poate deconta, odată aprobat proiectul, diverse cheltuieli deja angajate (studii sociologice, evaluări de tot felul etc.). Răspunsul l-a încurajat, secretarul de stat Necula menţionând ca pe un mare plus faptul că de acum cheltuielile efectuate pentru realizarea proiectului vor putea fi ulterior decontate, dacă acesta este declarat eligibil.

„Am finalizat şi noi un proiect, eram chiar pregătiţi să-l depunem la 1 august“, s-au lăudat şi reprezentanţii Primăriei Piatra-Olt. Viceprimarul Balşului, Velina Badea, a stat în schimb ca pe ace toată întâlnirea. Şi la Balş sunt mulţi romi şi au probleme diverse, doar că ei parcă nu au lucrurile atât de bine puse la punct, proiectul e mai mult o dorinţă, părea să spună atitudinea edilului.

10.000 de copii fără certificate de naştere, 160.000 adulţi fără cărţi de identitate

Nu străzile neasfaltate şi lipsa apei şi a canalizării par a fi problemele de bază, ci, greu de crezut că însă mai există situaţii, lipsa documentelor. „Sunt 10.000 de copii fără certificate de naştere şi 160.000 de adulţi fără cărţi de identitate, practic oameni care nu există în acte şi nu au niciun drept“, s-au avansat, în timpul discuţiilor, cifrele care ar reflecta situaţia la nivel naţional. „Noi în România dăm de cele mai multe ori acte de identitate unor case“, a constatat Necula - după ce s-a vorbit de miile de slătineni de etnie romă care nu au documente de proprietate şi nu pot obţine nici cărţi de identitate - precizând că este în lucru un ordin menit să simplifice procedura întocmirii documentelor de identitate, astfel încât problemele să se rezolve la nivel local, pentru certificatele de naştere, spre exemplu, să nu mai fie nevoie de demersuri în instanţă.

Mii de cetăţeni fără acte de identitate sau de proprietate se întâlnesc doar în municipiul reşedinţă de judeţ, Slatina, unde de asemenea, a anunţat reprezentanta municipalităţii, Cristiana Şerban,  este un proiect în lucru. Momentul a iscat, de altfel, ceva discuţii, reprezentanţii Partidei Romilor acuzând că au fost invitaţi nu cu mult timp în urmă la o dezbatere, s-a vorbit despre problemele comunităţii, însă după acel moment n-a mai urmat nimic, nu li s-a transmis dacă s-a ales grupul ţintă şi ce anume se doreşte să se rezolve. Răspunsul primit nu i-a mulţumit deloc. Sunt în vizor romi din zona străzii Grădişte, „adică cei care au asfalt, au apă, de ce să ne îndreptăm atenţia spre Fundătura Oltului sau în alte zone mai oropsite?!“, s-a comentat cu voce scăzută.

Cei interesaţi au mai aflat şi despre cum şi în ce procent se asigură cofinanţarea, că nu există, pentru anumite cheltuieli, sume-limită impuse etc.

Secretarul de stat Ciprian Necula a insistat, până la finalul întâlnirii, că, de fapt, „POCU nu trebuie să fie POSDRU“ şi că de acum calitatea, nu numărul de proiecte, trebuie să primeze. „Se tot insistă pe gradul de absorbţie, însă acesta va veni odată cu proiectele bine implementate. E important să avem proiecte care efectiv răspund problemelor comunităţii, să ne gândim la toate aspectele, să nu facem proiecte din birou şi să repetăm, astfel, greşelile din trecut.“, a precizat oficialul din Guvern, dând un exemplu clar: „S-a făcut undeva, printre altele, o brutărie, fără să se ia în calcul un fapt banal, anume că nimeni nu cumpără pâine de la ţigani. Se întâmplă lucruri din acestea, fiecare amănunt contează“, a mai spus Necula.