Cum temperăm apetitul unui copil supraponderal. Medic: „Copilul nu se îngraşă dintr-o friptură“
0Obezitatea infantilă a devenit o problemă şi în România, însă părinţii se trezesc, din păcate, când mult mai greu pot controla greutatea celui mic şi-l pot dezvăţa de obiceiurile nesănătoase. Ce, cât şi cum să mănânce sunt aspecte care trebuie controlate de către părinţi încă din stadiul de bebeluş.
Dacă în urmă cu 15-20 de ani era un fapt nemaipomenit să vezi un bebeluş obez, la fel şi un şcolar de vârstă mică, în ultimii ani tendinţa de creştere este, din păcate, evidentă, constatările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii punând pe jar autorităţile statelor.
Se gândesc strategii, se semnează protocoale cu patronatele producătorilor din alimentaţie, se fixează ţinte, se tipăresc manuale pentru asistenţii şi medicii şcolari, însă, de-abia ieşit pe uşa cabinetului medicului din şcoală, elevul „se împiedică“ de automatul care-i pune la dispoziţie răcoritoare carbogazoase, cornuri de tot felul, biscuiţi cu cremă, chipsuri şi biscuiţi săraţi, în timp ce la poarta şcolii îl aşteaptă shaorma „cu de toate“.
Lucrurile scapă de sub control, însă, mult mai devreme, este de părere medicul de familie Viorel Dumitrescu, părinţii fiind primii care pot crea obiceiuri sănătoase şi se pot feri, la rândul lor, de excese.
„Nu există medicamente pentru a diminua apetitul copilului“
Când e evident că micuţul are un exces de greutate, trebuie mai întâi exclusă posibilitatea ca la mijloc să fie o suferinţă. Mulţi copii pot fi catalogaţi drept „grăsuţi“, dar de fapt apa să fie reţinută în ţesuturi. Dacă s-a exclus oricare alt diagnostic, trebuie umblat, categoric, la obiceiurile părinţilor, ale familiei, când vorbim de copii mici, sau ale adolescentului, care mănâncă ce nu trebuie şi în cantitate mare, nu face mişcare etc.
„Cred că primul şi cel mai important lucru de menţionat ar fi acela că nu există medicamente pentru a diminua apetitul copilului, sau sunt periculoase.“, încearcă să ne lămurească din start medicul, care analizează cauzele care duc la excesul de greutate încă de la vârste foarte mici.
„Banalul“ alăptat la sân poate aproape să ofere certitudinea că cel mic nu se va transforma într-un copil sau adolescent obez. Până la 6 luni, copii alăptaţi exclusiv la sân îşi iau, de altfel, tot ce au nevoie din laptele de mamă, de aceea pentru copiii care din cauze obiective nu pot fi alăptaţi de mamă se recomandă alegerea unei formule de lapte cât mai aproape de cel matern. Bebeluşii hrăniţi cu lapte de vacă, lapte care are o formulă bogată în grăsimi, pot ajunge la exces de greutate, avertizează medicul.
„Recomandările din ultima perioadă vorbesc, de asemenea, despre evitarea făinoaselor atunci când începem diversificarea. În trecut, la începerea diversificării se dădea ca variantă mărul ras cu biscuit, lapte cu un produs făinos etc. Acum se insistă ca diversificarea să înceapă, în primul rând, la momentul potrivit, şi să se folosească supa de legume, sucul de fructe, piureul de fructe şi legume“, atrage medicul atenţia.
Deşi la îndemână, mâncarea pentru bebeluşi pe care o găsim „de-a gata“ pe rafturile hipermarket-urilor este de asemenea de evitat.
Dulcele, principalul inamic
Bebeluşul a crescut, s-a transformat într-un copil care de-abia aşteaptă să descopere lumea, aşa că are nevoie de energie, deci are nevoie de proteine, chiar dacă este un copil cu o greutate peste medie. „Chiar şi atunci când constatăm că există un exces ponderal, trebuie să luăm în calcul că cel mic are nevoie de proteine. Nu dintr-o friptură, fie ea şi de porc, la care asezonăm o mână de orez sau fasole verde, se îngraşă. Dulciurile sunt principala problemă, iar atunci când este mic nu la copil trebuie să căutăm cauza, pentru că nu copilul cumpără mâncare“, spune medicul.
Mănâncă mult pentru că nu beneficiază de atenţie
Când copilul a ajuns deja la şcoală, lucrurile devin şi mai greu de controlat. Ca o observaţie din practică, tinerii cu exces de greutate provin, adeseori, din familii unde problema este comună, obiceiurile unei întregi familii fiind mult mai greu de schimbat. „Vorbim de obiceiuri alimentare, însă mediul familial îşi pune mult mai mult amprenta. Sunt copii care ajung să mănânce tot timpul pentru că mama îi ceartă sau un alt membru al familiei nu-i valorizează, iar atunci trebuie intervenit în acest sens, lucrurile sunt mult mai complexe“, mai spune medicul.
Accesul la gadget-uri favorizează lipsa de mişcare
„Este important ce, cum şi cât mănâncă. Trebuie respectat graficul celor cinci mese zilnic. Vorbim de importanţa micului dejun, care este cea mai importantă masă a zilei, însă nu trebuie să ne fie indiferent ce mâncăm. Mai departe, poate în anumite şcoli nu există posibilitatea să cumpere produse cu un conţinut caloric mare, dar ies şi de la poarta şcolii îşi cumpără o shaorma, care are cam 2700 de calorii, cam cât ar trebui să mănânce toată ziua“, mai spune medicul.
Un alt aspect, pe care îl constatăm însă nu facem nimic să-i diminuăm efectele, apreciază medicul Viorel Dumitrescu, este acela că generaţiile actuale de copii şi tineri petrec ore întregi, zilnic, pe calculator, telefon sau tabletă. „E foarte greu să-i mai iei din mână gadget-ul. Merge în parc, dar nu-şi dezlipeşte degetele de tabletă. Stă pe bancă, absorbit de joc, nu face mişcare, mai şi are lângă el o pungă de chips-uri, iar acesta este un mare pericol“, avertizează medicul.
Patru reguli
Pentru că cifrele, cum aminteam la început, spun că următorii ani vor aduce şi mai mulţi copii şi tineri cu probleme de greutate, constatările în urma studiilor realizate în România au fost împărtăşite şi medicilor şi asistenţilor şcolari, care au aflat astfel că micul dejun este un comportament rar întâlnit în România, că băieţii consumă mai puţne fructe decât fetele, iar consumul de fructe scade odată cu înaintarea în vârstă, că în România se consumă, în schimb, foarte multe băuturi dulci, că tinerii sunt din ce în ce mai sedentari şi că, spre deosebire de Occident, în România tinerii care provin din familii cu nivel socio-economic crescut sunt preponderent sedentari.
Deşi recomandările pe care medicii şcolari le au de făcut copiilor şi tinerilor sunt multe, de cele mai multe ori realizându-se personalizat, s-au stabilit patru de bază, a dezvăluit medicul Viorica Meleru, cea care în cursul lunii martie a vorbit personalului cabinetelor şcolare despre problema obezităţii în rândul copiilor şi tinerilor. Iată-le:
1. Bea apă, nu suc;
2. Mănâncă zilnic micul dejun;
3. Consumă zilnic trei legume şi două fructe;
4. Fă zilnic mişcare viguroasă minimum 60 de minute (urcă scările în loc să foloseşti liftul; dacă poţi, mergi pe jos sau cu bicicleta până la destinaţie; fă mişcare împreună cu colegii, familia sau prietenii; ia o pauză de la lecţii şi fă mişcare sau o scurtă plimbare ; mergi să-ţi vizitezi colegii în loc să le dai telefon sau să le trimiţi e-mailuri; alătură-te unui grup care practică un sport).
Se încarcă comentariile...
