Cum şi-ar putea permite şi profesorii de la ţară luxul gradaţiilor de merit. Dascăl: „Cred că din şcoala noastră nimeni, în ultimii 10 ani, n-a depus dosar“

Performanţa dascălilor din şcolile de ţară se măsoară, adesea, în numărul de elevi care nu abandonează şcoala din cauza sărăciei FOTO: Adevărul

Gradaţiile de merit sunt, pentru profesorii care le încasează, o plasă de siguranţă, vreme de cinci ani aceştia încasând un plus de 25% la salariu. Din acest an la ele ar putea avea acces şi profesorii dezavantajaţi până acum. În ce condiţii şi ce trebuie să facă aflaţi în cele ce urmează.

„Aceleaşi persoane le încasează de atâta amar de vreme, cum să încerci?!“ şi-au spus, atunci când a venit vorba de gradaţiile de merit, generaţii întregi de profesori din şcolile uitate de lume, pentru care performanţa înregistrată la clasă nu se măsoară în diplome la olimpiade naţionale şi internaţionale şi fel de fel de alte concursuri pe care elevii le câştigă, ci în faptul că elevii lor nu abandonează şcoala de îndată ce s-a pus frigul şi n-au haine groase şi ghete să poată pleca de acasă.

Teoretic, noua metodologie de acordare a gradaţiilor de merit ar putea schimba situaţia, iar profesorii pentru care performanţă se măsoară în scăderea abandonului şcolar ar putea beneficia şi ei de această creştere de venit. Practic, demersul administrativ rămâne acelaşi, cei ce doresc un astfel de „premiu“ trebuie să adune ca furnicuţele hârtii peste hârtii, care dovedesc tot ce ei spun că fac în sprijinul elevilor proveniţi din rândul categoriilor dezavantajate. În plus, subcriteriile nou-introduse în metodologie trebuie să aibă corespondent în grila de evaluare, care se întocmeşte la nivelul fiecărui inspectorat şcolar judeţean.

„Teoretic, prin noile subcriterii cresc şansele profesorilor din mediul rural“

Modificările aduse metodologiei au fost solicitate, spune preşedintele Sindicatului din Învăţământul Preuniversitar Olt, prof. Ionel Barbu, de membrii de sindicat de o bună bucată de vreme. Prin ultima metodologie, apărută în ultima decadă a lunii decembrie 2016, s-a întâmplat să se şi regăsească într-un document oficial. „Din punct de vedere al procedurii nu sunt modificări fundamentale. S-a produs, în schimb, o reorganizare în privinţa celor patru mari criterii, o regândire a ponderii“, spune prof. Ionel Barbu. Concret, primul mare criteriu – Criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă-  are acum 70 de puncte (nu 80, ca în trecut), iar cel de-al III-lea - Criteriul privind activităţile extracurriculare şi implicarea în proiecte – 15 (nu 5). În plus, în cadrul fiecărui criteriu au apărut noi subcriterii, care îi avantajează pe profesorii implicaţi în activitatea de susţinere a elevilor să ajungă la şcoală, să nu abandoneze, să-şi îmbnătăţească performanţele etc.

„Dacă stăm bine să ne gândim, în mediul rural avem cea mai mare rată a abandonului şcolar, la ţară avem învăţământ simultan şi atunci, da, putem spune că şansele profesorilor care predau în aceste şcoli, de a obţine gradaţii de merit, cresc dacă fac dovada implicării în diverse activităţi care au ca rezultat susţinerea elevilor pentru obţinerea de rezultate bune la învăţătură“, mai spune prof. Barbu.

„I-am învăţat să folosească apa şi săpunul“

Dacă părinţii copiilor de la ţară nu prea au de ales, în fiecare oraş există şcoli pe care părinţii din „lumea bună“ nu le-ar alege vreodată pentru copiii lor. Din aceste şcoli, unde vin elevi din comunităţile sărace, elevi din comunităţi minoritare etc., ajung foarte rar pe masa evaluatorilor dosarele de gradaţie de merit. „Din şcoala noastră, în ultimii 7-8 ani, chiar 10 ani, nu cred că există cineva care să-şi fi depus dosarul. Pentru că la noi performanţă înseamnă altceva decât prevăd acele criterii“, spune un cadru didactic al unei şcoli unde elevii sunt în cea mai mare parte de etnie romă.

Aceeaşi opinie vine dintr-o şcoală din mediul rural. „Ar fi extraordinar să se încurajeze oamenii care muncesc şi în această direcţie. Cred că orice profesor şi-ar dori să-i ducă pe copii la olimpiadă, însă de foarte multe ori pentru noi cel mai bun rezultat este faptul că-i aducem la şcoală, că reuşim să-i scoatem din mediul lor, în care nu mai găsesc speranţă. Pe mulţi dintre ei i-am învăţat să folosească apa şi săpunul, să se spele pe mâini, le-am explicat fetiţelor cu părinţi plecaţi, rămase în grija bunicului de 80 de ani, cum să-şi întreţină igiena intimă, cum să se spele pe cap, sunt probleme reale, cu astfel de probleme ne confruntăm“, spune prof. Claudya Neacşa, completând: „Din păcate numărul acestor gradaţii este limitat. Sunt foarte mulţi oameni care le-ar merita şi foarte puţini care reuşesc să le ia“.

Subcriterii noi

Gradaţia de merit se acordă pentru cinci ani, iar numărul gradaţiilor este cel calculat prin aplicarea a 16% la totalul posturilor. Anual, din numărul astfel rezultat se scad gradaţiile în plată şi se determină numărul gradaţiilor de acordat, per total şi pentru fiecare disciplină în parte. Sesiunea de selecţie a cadrelor didactice beneficiare începe în martie, iar dreptul se aplică de la 1 septembrie.

Pentru că sesiunea 2017 se apropie, cadrele didactice care, pe baza noilor subcriterii, s-ar putea încadra sunt însă sceptice. „Absolut fiecare acţiune trebuie dovedită cu documente“, spun aceştia, amintind de situaţiile în care, în special învăţătorii şi educatorii, prezintă pentru evaluare dosare în mai multe volume. Pentru absolut orice activitate, chiar şi pentru o vizită la muzeu, cadrele didactice au ajuns să solicite adeverinţă, pe principiul „e bine să o ai la dosarul personal, nu se ştie când îţi trebuie“.

Următoarele activităţi, care se regăsesc în metodologie ca şi subcriterii, pot creşte şansele profesorilor în competiţia pentru gradaţia de merit:
- rezultate deosebite obţinute în pregătirea preşcolarilor şi a elevilor din medii dezavantajate, cu cerinţe educaţionale speciale şi cu alte dificultăţi de învăţare;
- Iniţierea şi aplicarea unor proiecte didactice inovatoare pentru progresul în învăţare a fiecărui copil, inclusiv al celor aflaţi în risc de abandon şcolar şi al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
-  iniţierea şi aplicarea unor proiecte didactice inovatoare la clasele în regim simultan, pentru progresul în învăţare al fiecărui copil, inclusiv al celor aflaţi în risc de abandon şcolar al copiilor cu cerinţe educaţionale speciale;
-  relevanţa participării la programe de dezvoltare profesională asupra îmbunătăţirii rezultatelor învăţării preşcolarilor/elevilor din medii dezavantajate, ale celor cu cerinţe educaţionale speciale şi cu alte dificultăţi de învăţare, ale preşcolarilor/elevilor talentaţi şi/sau capabili de performanţe;
- elaborarea/susţinerea de programe de formare sau de dezvoltare profesională inovatoare pentru cadrele didactice care lucrează cu preşcolari/elevi aparţinând grupurilor dezavantajate/vulnerabile;
- iniţierea şi organizarea unor activităţi extraşcolare relevante din perspectiva prevenirii şi combaterii abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii;
- coordonarea unor activităţi de schimb de experienţă cu alte şcoli, reţele sau proiecte interşcolare;
- existenţa unui progres în privinţa dotării spaţiilor şcolare, a achiziţionării mijloacelor de învăţământ şi a auxiliarelor curriculare, conform nevoilor comunităţii şcolare;
- realizarea de parteneriate instituţionale cu unităţi/instituţii în concordanţă cu nevoile comunităţii şcolare,
- promovarea educaţiei de calitate, inclusiv pentru elevii aparţinând grupurilor din medii dezavantajate şu supuse excluziunii.

Care este procedura

Cadrele didactice interesate de obţinerea gradaţiei de merit vor întormi dosarul în vederea evaluării ţinând cont de documentele specificate în metodologie. Inspectoratul şcolar numeşte, pe de altă parte, membrii comisiei de evaluare a acestor dosare. Cadrul didactic va depune dosarul la conducerea unităţii de învăţământ la care este titular/detaşat/angajat la acea dată. În faţa consiliului profesoral acelaşi candidat va prezenta raportul de activitate. Directorul instituţiei de învăţământ va depune la registratura IŞJ dosarul candidatului, însoţit de celelalte documente necesare (procese verbale etc.).

Dosarul este verificat mai întâi la nivelul consiliului consultativ al disciplinei, ajungând ulterior la comisia de evaluare. Rezultatele evaluării finale, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, se prezintă în cele din urmă în Consiliul de Administraţie al IŞJ, care aprobă lista. Punctajul poate fi contestat de candidat, însă rezultatul obţinut la reevaluare va rămâne definitiv.