Cât pierd producătorii din cauza pestei porcine africane. „Despăgubirea acoperă doar 50-60% din pagubă“
0
Pesta porcină africană a decimat efectivele de porci din România, nefiind feriţi nici marii producători, dar nici micile gospodării ale populaţiei. „Nici nu ştiu pe unde e dosarul meu, ce să vorbim de despăgubiri“, se plânge o femeie din Olt care a rămas, în iulie, fără cinci porci.
Crăciunul se apropie, să găseşti un porc de tăiat conform tradiţiei, şi la preţ bun, este o adevărată aventură, iar să reuşeşti să eviţi şi restricţiile de circulaţie impuse din cauza epidemiei de pestă porcină africană şi să poţi aduce animalul sau carnea acasă este de asemenea o încercare. Păgubiţii aşteaptă şi astăzi despăgubirile, după luni bune de când fie pesta, fie măsurile impuse pentru eradicarea focarelor, le-au decimat animalele.
Caz ciudat în Olt. Sătenilor le mor porcii, veterinarii n-au răspunsuri. Primar: „Le-au murit şi gata“
Mihaela Nichita este fermierul din Olt care a obligat autorităţile judeţene să recunoască izbucnirea de noi focare în gospodăriile populaţiei, după luni de zile de acalmie (cel puţin în scripte).
Era iulie, iar în gospodăria Mihalei Nichita, din comuna Cungrea, Olt, cinci porci s-au îmbolnăvit unul după altul şi au murit. Femeia a solicitat ajutorul medicului veterinar.
I s-a spus iniţial că nu e pestă, pentru ca la mai bine de două zăptămâni de la decesul primului porc să se recunoască oficial focarul. Ultimul porc i-a fost sacrificat „în scop de diagnostic“. Femeia aştepată şi astăzi banii, dar nu pentru toţi cei cinci porci, ci doar pentru ultimul, pentru că „asta prevede legislaţia“.
„Am de luat 800 de lei, cel puţin aşa mi s-a spus atunci, dar de atunci nu mi-a spus nimeni nimic, nici un telefon nu mi-au mai dat. Din contra, am tot întrebat eu, am fpst şi la ei, la Direcţie (n. red. – DSVSA Olt), dar nici dosarul nu-l mai găsesc“, spune Mihaela Nichita.
„Mă-ntreabă copiii: mama, dar noi de Crăciun nu tăiem porc?“
De la demersul Mihaelei Nichita focarele au început să se înmulţească în judeţul Olt cu o repeziciune greu de explicat. Pe lângă focarele recunoscute şi declarate în peste 20 de localităţi, sute de alţi porci au fost sacrificaţi şi puşi la congelat, vânduţi prin sat, împărţiţi la rude etc., ştiut fiind faptul că pesta porcină africană produce mortalitate mare în rândul porcilor, însă nu afectează omul.
Ce încă pare că nu înţeleg oamenii este însă că boala nu dispare odată cu sacrificarea animalului, ci din contra, poate renaşte odată cu prepararea cărnii decongelate şi aruncarea la întâmplare a resturilor sau a spălăturilor, sau, mai rău, odată cu folosirea resturilor în alimentaţia animalelor din gospodărie.
Cei păţiţi n-au mai avut curajul să repopuleze gospodăria. „Porc de Crăciun vom avea, dar pentru că l-am tocmit aici, în sat. Pentru că mă întrebau copiii: mama, dar noi de Crăciun nu tăiem porc? Şi ce să le spun eu copiilor, că nu?! Ne costă 1.500 lei şi avem de luat de la stat 800 lei“, mai spune Mihaela Nichita, care a rămas cu o pagubă importantă - pe care statul nu o acoperă, deşi animalele erau crotaliate toate şi evenimentul nefericit a fost anunţat încă de la îmbolnăvirea celui de-al doilea porc.
„Repopularea unei ferme de îngrăşare infectată cu PPA durează între 6-9 luni“
În judeţul Olt, la începutul acestei toamne cinci ferme comerciale au fost afectate de pesta porcină africană. În toate, autorităţile au dispus sacrificarea întregului efectiv, în total aproximativ 100.000 porci.
Una dintre fermele de mari dimensiuni, afectată puternic de pestă, este Premium Porc din Negreni-Scorniceşti, Olt. Conform acţiunii în focar, peste 30.000 porci au fost sacrificaţi. Dincolo de această pierdere intervine însă cea legată de faptul că ferma nu poate fi repopulată mai devreme de 6-9 luni, după ce toate etapele impuse de procedurile de acţiune în focarele de PPA sunt parcurse.
„Din momentul stingerii focarului şi neutralizarea animalelor efectuată sub supravegherea autorităţilor şi în conformitate cu deciziile acestora, se realizează o primă etapă de dezinfecţie, urmată de spălarea şi curăţarea mecanică a tuturor suprafeţelor din fermă. Odată finalizate aceste etape, urmează încă 2 etape de dezinfecţie. Ulterior, ferma este supusă unei perioade de 15 zile de vid sanitar, urmată de introducerea porcilor-santinelă pentru a verifica eficienţa acţiunilor de dezinfecţie. Parcurgând toate etapele de mai sus, repopularea unei ferme de îngrăşare infectată cu PPA durează între 6-9 luni. Bineinţeles, proprietarul fermei sau autorităţile pot decide şi alte măsuri necesare pentru a se putea realiza repopularea, aşa încât termenul menţionat mai sus poate fi prelungit“, au explicat reprezentanţii exploataţiei comerciale din Negreni, la solicitarea ADEVĂRUL.
„Este absurd şi de neimaginat că vreun fermier şi-ar putea infecta, cu bună stiinţă, vreuna din ferme“
Impactul economic calculat de reprezentanţii Premium Porc în urma celor întâmplate în ferma din Negreni este evaluat la 4-5 milioane euro, „din care doar 50-60% se recuperează prin despagubire, şi asta doar dacă despăgubirea este plătită la timp“.
Nu se ştie, la acest moment, nici când şi nici cu ce bani această fermă va fi repopulată, în schimb se respinge categoric ideea că focarul izbucnit aici ar avantaja în vreun fel grupul, aşa cum nu o dată s-a acreditat ideea atunci când în marile exploataţii apar astfel de evenimente.
„În primul rând, este absurd şi de neimaginat că vreun fermier şi-ar putea infecta, cu bună stiinţă, vreuna din ferme cu acest virus ucigător. În al doilea rând, această ipoteză nu este validă nici din punct de vedere economic. Pierderile directe şi indirecte înregistrate în urma unui focar de PPA sunt mai mari decat eventualul rezultat negativ obţinut în circumstanţe nefavorabile de piaţă, aşa cum sunt cele din prezent, chiar şi pentru o fermă de îngrăşare. În cazul unei ferme de reproducţie sau fermă cu circuit închis, pierderile sunt incomensurabil mai mari“, susţin reprezentanţii Premium Group.
Din ce în ce mai rar, în schimb, răspund întrebărilor reprezentanţii Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt, care au de gestionat o situaţie aproape de dezastru, cu aproximativ 30 focare active, şi de avizat despăgubiri, solicitate de producători, de peste 10 milioane euro.
Un amplu control demarat de ANSVSA în toată ţara a cuprins şi judeţul Olt, iar la începutul lunii viitoare sunt aşteptaţi şi auditori în judeţ, să facă vizite chiar în teren, în căutare de răspunsuri despre cum s-a răspândit virusul atât de repede, făcând pagube atât de mari.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
