Şcolile au terminat, din nou, banii. Elevii sunt puţini, salariile au crescut, finanţarea a rămas aceeaşi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai toate şcolile din judeţ înaintează în această perioadă solicitări către Ministerul Educaţiei pentru suplimentarea fondurilor alocate astfel încât să poată plăti salariile, banii care li se cuvin din calculul de cost/elev fiind epuizaţi. Primăriile jonglează, la rândul lor, cu fondurile economisite de unii, împărţindu-le celorlalţi.


Contabilii şcolilor au mari emoţii că nu pot le pot vira colegilor banii în conturi în ziua de salariu. Octombrie a fost o lună mult mai greu de acoperit financiar, finalul de an fiind, de altfel, un chin pentru şcoli de când finanţarea se face în baza costului/elev. Unele cedează de pe la mijlocul anului, altele „se târăsc“ până prin trimestrul IV.
Primăria Slatina a pus în faţa aleşilor locali, la ultima şedinţă, un proiect de hotărâre prin care se valida o dispoziţie de transfer de fonduri între şcolile rămase fără bani şi cele cu economii. Au mai primit firimituri Grădiniţa cu Program Prelungit (GPP) nr. 5 (71.000 lei), GPP nr. 1 (70.000 lei), GPP nr. 2 (47.000 lei), GPP nr. 4 (65.000 lei), GPP „Ion Creangă“ (80.000 lei). Repartizarea a fost posibilă graţie economiei de 333.000 lei realizate de Şcoala Postliceală Sanitară.

Cu „alimentarea“ unităţilor amintite nu s-a rezolvat însă problema tuturor şcolilor din municipiul Slatina. „Toate au nevoie de bani, doar că acestea nu mai aveau deloc. Vedem ce facem de luna următoare, trebuie să găsim soluţii, profesorii îşi vor lua salariile“, a declarat primarul interimar al Slatinei, Emil Popa. Slatina este, însă, cazul fericit al unui oraş cu buget aproape de valoarea celui judeţean. Şcolile din judeţ, în schimb, se găsesc în situaţii aproape disperate în trimestrul IV al fiecărui an.

„Sunt copii puţini, noi nu mai avem personal cu studii medii, profesorii au grade didactice, iar costul standard per elev nu e corelat cu noul nivel al salariilor“

Explicaţia pentru lipsa banilor o oferă inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, prof.  Felicia Man: „Suma totală necesară n-aş putea să vă spun care este, încă se centralizează, însă probleme cu banii apar la unele şcoli de la jumătatea anului. La noi în judeţ chiar nu există o supraîncărcare a schemei de personal, aş spune dimpotrivă. Noi avem foarte puţin personal nedidactic, însă nu mai sunt elevi, iar, după cum ştiţi, finanţarea se face de câţiva ani prin formula cost standard/elev. Numărul elevilor scade constant, am fost nevoiţi să avizăm an de an închiderea unor structuri, solicitată de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, însă chiar şi aşa cheltuielile depăşesc banii alocaţi. La numărul mic de elevi se adaugă o necorelare a valorii stabilite prin formula anterior menţionată cu noul nivel al salariilor. Şi să nu uităm că din decembrie mai intervine o creştere. Pe de altă parte, în judeţul Olt cred că mai avem până în zece cazuri de cadre didactice care să aibă doar studii medii. Personalul din învăţământ este îmbătrânit, recunoaştem, sunt oameni cu experienţă, cu grade didactice, cu gradaţii şi salarii de merit, de aici şi cheltuielile mai mari“, a declarat şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean.

La grădiniţele cu program prelungit situaţia este aproape dramatică. La începutul lunii octombrie personalul de îngrijire a fost la un pas de decimare printr-o ordonanţă întoarsă în cele din urmă de la publicare. În anumite unităţi s-a făcut chiar exces de zel, îngrijitoarele primind preavize, după ce s-a calculat noua normă de lucru şi s-a stabilit că o îngrijitoare la două grupe de preşcolari este prea mult. În aceleaşi unităţi costul standard/elev este similar cu cel decontat grădiniţelor cu program normal, deşi în primul caz la fiecare grupă activează nu una, ci două educatoare, în ture de dimineaţă şi după-amiază. S-a ajuns, pentru a se aduce bani în visteria unităţilor, la supraaglomerarea grupelor, într-o încăpere dimensionată pentru cel mult 20 de preşcolari fiind primiţi şi peste 30. Aici învaţă, aici fac, în anumite cazuri, mişcare fizică, aici dorm. Toate acestea, în condiţiile în care, la grădiniţă sau la şcoală, nu-i nicio diferenţă, părinţii scot bani din buzunar pentru aproape orice, începând de la hârtia igienică şi săpunul lichid şi terminând cu achiziţia de mobilier.

Şi dacă la acest moment şcolile ştiu prin ce trec, de la mijlocul lunii noiembrie e posibil să intervină surprize, aşteptându-se noi reguli. „Aşteptăm să vedem despre ce este vorba şi vom face întâlniri cu primarii şi directorii şcolilor să purtăm discuţii“, a mai spus Man.

În judeţ sunt şi acum unităţi şcolare care funcţionează sub normativ, cu derogare. Este, spre exemplu, cazul localităţii Tătuleşti, şcoala de aici având doar 75 de elevi. În ultimii ani, motivat tot de costuri şi de numărul în scădere al elevilor, s-au închis structuri (21 numai în ultimul an) şi s-a ajuns, după desfiinţarea şcolilor din sate, la învăţământ simultan, preferându-se varianta transportului elevilor cu microbuzele, uneori şi peste 10 kilometri, la şcoala de centru. Primăriile care nu vor să facă asta trebuie să se oblige că susţin costurile salariale şi de administrare din bugetul propriu. Şi sunt puţine. De fapt, una singură, Primăria Corabia, care a refuzat să închidă şcoala de la Vârtopu, cu puţini elevi rămaşi, pentru că parcurgerea distanţei până în Corabia, chiar şi cu microbuzul, ar fi fost prea mult pentru micuţi.
 

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite