123 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Rurale. Cum jurau jandarmii

Jandarmeria Rurală era înfiinţată în 1893, prin decret regal,  pentru un timp coexistând două structuri de jandarmerie: cea a Armatei, înfiinţată la 1864, organizată pe escadroane de jandarmi şi companii de jandarmi pedeştri, şi cea rurală, organizată pe companii, câte una în fiecare judeţ, la dispoziţia prefectului şi a primarilor.

1 septembrie, până în 1998, era data la care se sărbătorea Ziua Jandarmeriei Române. Lucrurile se schimbă în acel an, când ziua armei devine data de 3 aprilie, dată care marchează înfiinţarea corpului de jandarmi în România, iar 1 septembrie rămâne Ziua Jandarmeriei Rurale.

Pe actualul teritoriu al judeţului Olt, Jandarmeria Rurală se înfiinţează în judeţul Romanaţi,  la 30 august 1893 (pe baza înaltului Decret Regal Nr. 2919), sub comanda locotenentului Georgescu Şerban, menţionează surse din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt.

În aprilie 1895 avea un efectiv de nouă sergenţi şefi de secţii, 28 jandarmi călări şi trei jandarmi pedeştri.
Între 1921-1926 au loc noi modificări în structura organizatorică, astfel că  prin decizia ministerială din 23 mai 1929 se stabileşte repartizarea teritorială a legiunilor de jandarmi, iar teritoriul de astăzi al judeţului Olt avea următoarea organizare:
- legiunea de Jandarmi Romanaţi cu sediul la Caracal, având în componenţă şase secţii: (Baldovineşti, Băbiciu, Boşoteni, Celeiu, Piatra, Zvorsca) şi 43 posturi comunale;
  -legiunea de Jandarmi Olt, cu reşedinţa în Slatina, având în componenţă şase secţii: (Dumitreşti, Spineni, Valea Mare, Potcoava, Crâmpoia, Drăgăneşti) şi 34 posturi comunale.

„Jur credinţă Majestăţii Sale Regelui...“

În doi ani de la înfiinţare, estimau legiuitorii, Jandarmeria Rurală trebuia să numere 69 de ofiţeri şi 1260 de jandarmi. Numărul aproape se atinge până în 1896.
Jandarmul devine în scurt timp unul dintre cei mai respectaţi membri ai comunităţii, alături de preot, învăţător şi primar. În Jandarmerie nu intra oricine, era nevoie de ştiinţă de carte (să fi avut cel puţin trei clase, recruţii să ştie să scrie şi să citească), dar şi de o înfăţişare plăcută şi o înălţime de minimum 1,65m. Ofiţerii erau recrutaţi din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, însă în special din cavalerie. Tot pentru corpul de ofiţeri erau preferaţi licenţiaţii în drept sau persoanele care aveau cunoştinţe juridice.

La încadrarea în Jandarmeria Rurală, indiferent de grad, jandarmii rosteau următorul jurământ: „Jur credinţă M.S. Regelui, de a mă supune capilor mei în tot ceea ce priveşte serviciul la care sunt chemat şi de a întrebuinţa în exerciţiul funcţiunii mele puterea ce îmi este dată numai pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice şi îndeplinirea legilor.“.

Subordonată structurilor Armatei, jandarmeria participă la acţiunile militare pentru eliberarea ţării. Deîndată, însă, ce Armata Roşie ajunge şi în ultimul cătun, soarta Jandarmeriei este oarecum pecetluită. Este desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată după căderea regimului comunist, trecând, în perioada 1990-2005, prin alte şi alte transformări, astăzi la nivelul fiecărui judeţ funcţionând inspectorate de jandarmi.
Pentru că astăzi a fost zi de sărbătoare, jandrmilor li s-au reamintit, într-o întâlnire la sediul IJJ Olt şi la structurile din judeţ, repere din istoria acestei arme.