Locuitorii din Călimăneşti, Bărbăteşti şi Dăeşti, neputincioşi în faţa puhoaielor

Locuitorii din Călimăneşti, Barbatesti si Daesti, neputiciosi in fata puhoaielor

Comisia Europeană a cerut să fie elaborate hărţile de inundabilitate şi cele de risc, dar proiectul s-a împotmolit din lipsă de fonduri

Anul 2013 este temenul limită pe care l-a dat Comisia Europeană pentru ca România să fie pregătită să facă faţă dezastrelor naturale, motiv pentru care trebuiau finalizate hărţile de inundabilitate şi de risc. „Din 2010, lucrurile s-au împotmolit şi nu s-a mai dat niciun ban pentru hărţi şi proiecte. Administraţia Bazinală a Apelor Olt a lansat şi susţinut până acum un important proiect validat de Ministerul Mediului şi cuprins pentru finanţare în Programul Fondului European de Coeziune. Din acest proiect, până la ora actuală s-a realizat scanarea laser pe toată suprafaţa bazinului hidrografic, precum şi modelul digital de afluire în Olt a principalelor râuri de sus, din Hăşmaşul Mare şi până la vărsarea în Dunăre", a spus Ion Câlea, preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea.

Tăcerea e ca mierea

Fondurile alocate n-au mai permis să se execute şi celelalte lucrări conexe de mai mică amplitudine, dar la fel de importante. Amenajarea şi consolidarea prin peree a albiilor minore, înlăturarea din interiorul acestora a vegetaţiei forestiere şi, nu în ultimul rând, refacerea drumurilor care au avut de suferit din cauza alunecărilor şi prăbuşirilor provocate de neprotejarea albiilor.„Pentru prevenirea unor astfel de evenimente, la Consiliului Judeţean am elaborat o documentaţie detaliată privind punctele nevralgice unde s-ar produce evenimente nedorite în cazul creşterii debitelor. Am luat în calcul nu numai râurile cunoscute, ci mai ales colectoarele mici de apă. Din acest studiu a rezultat că pe albii nesemnificative precum Valea Gruioarei sau Iazul Morii la Călimăneşti, Otăsăul la Bărbăteşti, Valea Satului şi Valea Popii la Dăeşti şi încă altele s-au întâmplat evenimente păgubitoare pentru sute de gospodării sau drumuri judeţene şi comunale. Această documentaţie a însoţit memoriul pe care l-am transmis Administraţiei Naţionale Apele Române încă din 28 noiembrie 2011 ( cu nr. 14226), însă n-am primit răspuns", a mai spus Ion Câlea.

Citeşte şi:
Pericol de inundaţii din cauza sloiurilor de gheaţă

Folosim din ce în ce mai puţină apă

Administraţia Naţională a Apelor Române menţionează într-un comunicat de presă că are în vedere amenjarea mai multor bazine hidrografice şi realizarea de noi lacuri de acumulare pentru a mări cantitatea resurselor de apă. Un interesat studiu făcut de ANAR arată că în ultimii 22 de ani, cerinţa totală de apă din România a scăzut la jumătate. Faţă de 1990, cea mai are scădere a fost în agriculură, de 17, 8 %.