Castelul de la Balc, de la episcopul Pruisz Janos la bancherul Iosif Pincas

În lipsa unui urmaş al bancherului Pincas castelul de la Balc şi domeniile din jurul lui s-au transformat încet în ruine.Locuitorii din Balc își amintesc și acum de vizitele prințului Ghica și ale cumnatului său, bancherul Iosif Pincas.

Consiliul Județean Bihor cumpără Castelul de la Balc dacă OMV lasă din preț

Bancherul avea o proprietate foarte mare în zonă, inclusiv domeniul care acum este adminisrat de firmele lui Ion Ţiriac. Bătrânii din Balc, care au muncit şi au trăit pe domeniile respective şi-ar dori să mai fie la fel. „Nimeni nu mai vorbeşte de domnii ăia de pe vremuri, acuma numa de Ţiriac se mai vorbeşte", spune o bătrânică din Almaşu Mare, un sat al comunei. „Era o pomărie aici că îţi rădea inima la ea, aşa pomărie aveau", îşi aminteşte Gavril Budai, unul dintre localnicii care au muncit pământurile bancherului Pincas.

Fără moștenitori

Urmaşii  lui Pincas nu şi-au revendicat averea iar domeniul de la Balc a fost făcut bucăţi şi a ajuns pe mâna unor societăţi sau instituţii de stat. La Primărie a ajuns o singură cerere de retrocedare, venită din Austria, de la o persoană care pretinde că este rudenie cu bancherul moșier. Acesta n-a reușit însă să dovedească, cu acte, că este moștenitorul domeniului.  Din tot domeniul de la Balc au fos retrocedate 50 de hectare de teren agricol şi 113 hectare de pădure de pe fondul de vânătoare şi de la herghelie.

Domeniul bancherului Iosif Pincas, căsătorit sora prinţului Ghica, Diana, a cuprins castelul care are inclusive un ştrand cu  apă de sondă, o bază sportivă, totul înconjurat de un parc dendrologic.  Din domeniu mai făcea parte şi fondul de vânătoare administrat de Ion Ţiriac, fosta herghelie de la Balc şi mii de hectare de teren agricol şi forestier.

Preluat de Petrom

Castelul a fost preluat de Petrom în anul 1996, care intenționa să facă din el centru de relaxare pentru angajați. „Nu au avut oameni care să se ocupe de el în ultimii ani pentru că au fost daţi afară. Totul se duce de râpă, nu se face nimic la el", a recunoscut unul dintre angajaţii care lucrează la castel. Herghelia de la Balc, unde familia lui Pincas a ţinut sute de cai pur sânge şi unde a construit case pentru muncitorii şi îngrijitorii care lucrau la grajduri a ajuns o ruină, după ce toţi caii de acolo au murit din cauza unei boli. Porţile impunătoare de la intrarea în herghelie au ruginit, aleile nu au mai fost curăţate de ani buni, pereţii caselor se scorojesc, uşile şi geamurile nu mai au vopsea pe ele, iar în unele locuri geamurile au fost înlocuite cu folie din nailon. În case continuă să locuiască localnici care au muncit la herghelie în perioada în care a funcţionat.  "Am lucrat şi eu aici. Era foarte mare, peste 250 de cai din care 50 erau armăsari de prăsilă. Aproape toţi erau pur sânge englez", povesteşte unul dintre foştii angajaţi. Herghelia se află acum în proprietatea publică a statului şi a fost luată în administrare de Romsilva.

Localnicii își amintesc cu plăcere de Pincas

Despre bancherul Pincas, localnicii au doar vorbe bune. "L-am cunoscut pe Pincas, era om bun, cumnat cu Ghica. Am muncit la ei pe pământ. Ne dădea pământ",  își amintește Garvil Budai de 86 de ani din Balc. „L-am cunoscut pe Pincas, era nimuric de o mână, chiabur mare. A avut moara de la Balc, herghelia, Hermezeu şi pădurea cu mistreţi unde e acum Ţiriac. Nu a fost rău atunci pentru că ne dădea de lucru şi lucram la pădure. Pe Ghica l-am cunoscut numa'  că l-am văzut mergând pe drum. Avea 99 de tăniaiuri (n.r. ferme) şi ţinea un corp de armată cu îmbrăcăminte şi arme. După război tot s-a stricat, oamenii au dăzgrădit ţarcul şi mistreţii au ieşit afară pe sate, prin ogrăzi", îşi aminteşte Gavril Ropocea din Almaşu Mare. „Era bine atunci. Totul arăta frumos, gara era aranjată, străzile erau făcute. Nu ca acum", mai spune o femeie din sat.

Pincas, printre bogătașii României interbelice

Iosif Pincas provenea dintr-o familie de evrei spanioli, era frate cu celebrul pictor Pascin. Pincas era proprietar al Băncii Fuzionate din Oradea. Deţinea vapoare şi un domeniu în Caliacra (Bulgaria) şi case în Bucureşti. Bancherul era un bun om afaceri, situându-se printre  primii 10 bogaţi ai României interbelice. Pincas a cumpărat domeniul de la groful Karoly Imre, pe un pumn de aur, întrucât groful avea probleme financiare şi nu mai putea să aibă grijă de domeniu. La încheierea afacerii cei doi s-au înţeles că în cazul în care ungurii se vor întoarce, Karoly să poată răscumpăra domeniul cu aceeaşi cantitate de aur. Acest lucru nu s-a întâmplat şi castelul a rămas în proprietatea lui Pincas. Bancherul venea la Balc în timpul iernii, la vânătoare, şi câteodată vara. Oamenii din sat spun că bancherul s-ar fi sinucis la Paris, după ce l-a părăsit soţia.

Tragedia prinţului Ghica

Prinţul Gheorghe Ghica venea des la Balc, întrucât aici se află mormântul Nataliei, soţia lui, care a murit în castel. Legendele spun că spiritul ei a bântuit locul, mulţi ani după ce a murit. Natalia provenea din familia ţarului rus Romanov. În anul 1924, în timp ce  îşi curăţa cu benzină mănuşile din piele de cărioară prinţesa a luat foc din neatenţie. A fost dusă la spitalul din Marghita, însă a murit. După moartea ei, prinţul Ghica a adus o bisericuţă din lemn din Maramureş şi i-a făcut o troiţă la mormânt. Prinţul nu s-a mai căsătorit niciodată. În anul 1940, bisericuţa a ars într-un incendiu, iar mormântul a fost distrus câţiva ani mai târziu.