Cum scapi de închisoare după ce fentezi băncile cu 500.000 de lei

23 de inculpaţi din cel mai mare dosar de fraude bancare au fost achitaţi pentru că faptele nu există sau nu au fost săvârşite cu intenţie. Curtea de Apel Iaşi a explicat în 90 de pagini de ce au fost scoşi basma curată toţi cei acuzaţi în „Dosarul zahărului“, primul finalizat de Parchetul Naţional Anticorupţie.

Cei 23 de inculpaţi acuzaţi de mai multe infracţiuni, printre care înşelăciune, folosirea creditelor societăţii în alte scopuri, bancrută frauduloasă, spălare de bani, abuz în serviciu sau emiterea de file cec cu date fasle au scăpat de închisoare pentru că faptele s-au prescris, nu există sau nu au fost săvârşite cu intenţie.

Judecătorii Curţii de Apel Iaşi, care au decis în luna iunie să-i achite pe oamenii de afacerii, funcţionarii şi agenţii bancari, dar şi pe directorii de sucursale bancare au explicat în 90 de pagini de ce s-au evaporat 145 de ani de închisoare.

Prejudiciu de 500.000 de lei

Magistraţii au precizat că probele administrate nu pot stabili vinovăţia unora dintre inculpaţii condamnaţi iniţial de Tribunal pentru că au produs unor bănci un prejudiciu de aproximativ 500.000 de lei.

„Intenţia inculpaţilor în inducerea în eroare a societăţilor bancare pentru obţinerea creditelor nu a fost confirmată. Au depus cereri de acordare a creditelor, precum şi documentaţia solicitată de aceste unităţi, obţinând credite - parţial derulate, parţial achitate. Documentaţia a fost invocată ca fiind mijloc fraudulos al săvârşirii infracţiunii de înşelăciune; ori, în cauză niciun act probator nu relevă cert «caracterul nereal al contractelor încheiate», ori existenţa unor facturi, file cer  false“, au precizat în motivare magistraţii Curţii de Apel Iaşi.

Aceştia susţin că din probele de la dosar rezultă că inculpaţii au depus pentru contractarea creditelor toate documentele solicitate de bănci."Creditele contractate de inculpaţi - tip „facilitate de cont" aveau la bază documentaţia şi garanţiile solicitate de bănci; iar concluziile Centralei Banc Post Bucureşti urmare a controlului efectuat, ale notei de constatare efectuate de expertul DNA - Structura Teritorial Iaşi şi ale expertizei efectuate de expert se referă eventual la încălcarea de către Societatea Bancară a unor norme interne de facilitare a obţinerii şi urmării creditelor şi nu s-adovedit prin celelalte mijloace de probă că ar putea contura vreo intenţie infracţională din partea inculpaţilor", se menţionează în motivare. În schimb s-a dovedit că acele credite au fost utilizate cu încălcarea normelor bancare, dar unii inculpaţi nu mai pot fi traşi la răspundere pentru că infracţiunile s-au prescris în 2006.

Citiţi şi:

Iaşi: Dosarul „Zahărului": 23 de persoane achitate (Update)

Decizie şoc: Procesul ieşencei Magda Ţepoi va fi rejudecat

Judecătorii susţin că în ceea ce priveşte infracţiunea de bancrută frauduloasă, adică falsificarea, distrugerea ori sustragerea de către aceştia a evidenţelor contabile, Tribunalul trebuia să identifice cum a fost falsificat fiecare document şi persoana care a făcut acest lucru. Magistraţii sunt de părere că, dacă inculpaţii au obţinut credite bancare şi unii se cunoşteau între ei, nu înseamnă că s-au asociat în vedere săvârşirii de infracţiuni.

În ceea ce priveşte prejudiciul, magistraţii arată că părţile vătămate se pot adresa instanţei civile. „Curtea de Apel este singura instanţă care s-a aplicat asupra dosarului. La Tribunal s-a trecut foarte repede peste proceduri, nu s-a făcut o expertiză care să arate cine şi ce act a falsificat“, a precizat  Robert Amuntencei, avocatul lui Alexandru Munteanu, unul dintre inculpaţi.

23 de inculpaţi în „Dosarul zahărului“

Afacerea cu credite bancare a intrat în atenţia procurorilor în 2000. Potrivit anchetatorilor, Vasile Iftode, patronul firmei I.G. Trade SRL Iaşi, a dorit să se impună pe piaţa zahărului din zona Moldovei. Începând cu anul 2001, bărbatul, împreună cu nişte colaboratori şi cu complicitatea angajaţilor unor bănci, ar fi luat mai multe credite. Ei nu îndeplineau însă condiţiile. În 2009 mai mulţi oameni de afaceri ieşeni şi foşti directori de sucursale bancare au fost condamnaţi de Tribunalul Iaşi la pedepse totale de 145 de ani de închisoare.

Citiţi şi:

Iaşi: Prejudiciu cât casa, într-un dosar al DNA

După contopire, 22 de persoane au primit pedepse între 5 luni şi 5 ani, iar un inculpat a fost achitat. Cele 23 de persoane au fost acuzate de diferite infracţiuni, printre care şi înşelăciune, folosirea creditelor societăţii în alte scopuri, bancrută frauduloasă şi spălare de bani.

Pe lângă pedepse, o parte dintre inculpaţi au fost obligaţi, în 2009, să plătească unor bănci şi unor persoane fizice despăgubiri în valoare de aproximativ 3 milioane de lei şi cheltuieli de judecată de 105.000 de lei. Curtea de Apel a decis în iunie 2011 să-i achite pe toţi inculpaţii, dar sentinţa nu este definitivă.