Vezi de ce a sărăcit Iaşiul cu aproape 1 miliard de lei în doi ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O analiză realizată de econtext.ro arată că economia judeţului Iaşi s-a devalorizat cu 978 de milioane de lei pe fondul crizei financiare. Specialiştii mediului de afaceri susţin că situaţia se va schimba doar cu o strategie pentru atragerea investitorilor străini.

Din cele 42 de judeţe ale ţării, nu mai puţin de 32 au înregistrat pierderi economice pe durata recesiunii din ultimii doi ani. Cel mai nedorit loc în această ierarhie revine Capitalei Moldovei, cu un deficit de 978 de milioane de lei. La polul opus se află judeţul Argeş, cu o creştere economică de 3,2 miliarde de lei, secondat de judeţul Cluj, cu un profit de 2,2 milioane de lei.

Cauzele acestui declin vertiginos sunt multiple. Judeţul Iaşi nu a fost ocolit de investitori, dar aceştia nu au venit pe sectorul de producţie, ci de servicii. „Puţinii investitori străini au adus la Iaşi hypermarket-uri, care nu dau greutate economiei, ci care consumă bani", spune Paul Butnariu, preşedine la Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Omul de afaceri Bogdan Piţigoi: „Criza de acum e doar vorbită. În '97 - '98 a fost adevărata criză"

O mare parte din vină o poartă autorităţile locale, care nu au reuşit să creeze condiţii pentru atragerea investitorilor. „După 1989, judeţul Iaşi nu a avut o strategie de devoltare cu direcţii care să fie respectate. Chiar dacă s-ar încheia recesiunea, investitorii nu au pentru ce să vină la Iaşi. Nici chiar utilizarea fondurilor europene nu poate compensa decalajul faţă de restul ţării", a declarat Gheorghe Pleşu, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Iaşi.

O consecinţă a acestor cauze este lipsa exporturilor pentru judeţul Iaşi. „Orice firmă românească este decapitalizată. În schimb, investitorii străini asigură o conexiune directă cu exporturile, respectiv cu trendul european de ieşire din recesiune", spune Paul Butnariu.

Un alt obstacol în calea venirii investitorilor străini către Iaşi îl reprezintă lipsa infrastructurii rutiere şi aeriene. Din cele zece judeţe ale ţării care au ieşit pe plus după recesiune, nu mai puţin de şase se regăsesc în interiorul arcului carpatic, zonă unde s-a investit masiv în căile de comunicare.

„Spre vest, Clujul are la îndemână autostrada către Debrecen. În schimb, ca să ajungi din Occident la Iaşi, trebuie să treci două rânduri de munţi pe drumurile deja existente. Nici aeroportul nu este la standardele cerute, aşa că Iaşiul rămâne izolat", explică Paul Butnariu, preşedine la Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Dispariția marilor agenți economici

O altă cauză pentru declinul economiei la Iaşi o reprezintă dispariţia marilor agenţi economici. Plecarea fabricii Coca-Cola în Republica Moldova, închiderea întreprinderii Nicolina, combinatul Fortus aflat în insolvenţă de mai bine de trei ani sunt numai câteva exemple în acest sens. „Un capital însemnat era adus de firmele de construcţii. În timpul crizei, majoritatea firmelor mari şi-au redus activitatea la jumătate", spune Gheorghe Pleşu.

„La Iaşi mai sunt numai câteva insule industriale, cum ar fi Antibiotice, Delphi, Electra sauTehnoton. Nu există însă agenţi economici suficienţi de puternici care să tragă economia judeţului după ei, aşa cum este în judeţul Argeş. Pe lângă uzina Dacia-Renault, mai există agenţi economici în domenii conexe cu Dacia, amplasaţi la Mioveni sau Câmpulung", precizează Butnariu.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite