Cocoloş, singurul meşter flaşnetar din Europa de Est:„Instrumentul ăsta opreşte timpul în loc“ FOTO
0
Vasile Cocoloş (58 de ani) este singurul artizan din Europa de Est care execută instrumentele folosite de muzicanţii ambulanţi. El a reprezentat România la Festivalul Internaţional al Muzicii Mecanice de la Iaşi, desfăşurat în weekend. „Sunt bucuros că fabric un instrument care va rămâne în timp“, spune Cocoloş.
Cântă la flaşnetă din pasiune, dar, poate cel mai important, Vasile Cocoloş este artizanul care asamblează instrumentele din care ies sunete de poveste. Stabilit la Olteniţa, judeţul Călăraşi, este singurul meşteşugar din Europa de Est care construieşte cu migală micile orgi ambulante.
„Flaşneta este ca o marcă poştală"
Recunoaşte că nu sunt la fel de aducătoare de venit ca zecile de produse din lemn patentate de el, dar încă se încăpăţânează să realizeze o flaşnetă numai pentru el. „Am lucrat în jur de 30 de flaşnete. Totdeauna îmi propun să fac una pentru mine, dar apare cineva şi o cumpără", spune artizanul zâmbind.
Pentru a asambla o mică orgă ambulantă care să reziste în timp are nevoie de un lemn bine uscat, iar esenţa trebuie să fie una specială. „Pentru sunete bune ar trebui o anumită esenţă de lemn: pin sau molid. Dar, cel mai important, este nevoie de un lemn bine uscat şi tratat ca să reziste în timp. Flaşneta este ca o marcă poştală, cu trecerea timpului e mai valoroasă", explică meşteşugarul.
Lucrează cu migală timp de 40-60 de zile la mica orgă ambulantă, dar ştie că instrumentul îi va duce numele mai departe, având garanţie chiar şi 100 de ani.
„Sunt 22 de fluiere la flaşnetă, iar eu fac 80, din care le aleg pe cele de care am nevoie. Sunt bucuros că fabric un instrument care va rămâne în timp. Dintr-o grămadă de lemne aduci în faţa oamenilor un produs care încântă vizual şi muzical", povesteşte Vasile Cocoloş.
„Instrumentul ajunge la sufletul ascultătorului"
Flaşnetele Cocoloş prind viaţă când rolele din hârtie perforată sunt puse în instrumentele create la Olteniţa şi atunci poţi interpreta de la Beatles la Mozart.
„Rolele muzicale le cumpăr din Anglia. Cred că oricine are ureche muzicală poate cânta la flaşnetă. Prin rotaţie trebuie să facă în aşa fel încât melodia nici să nu alerge, nici să nu moară", spune meşterul, care crede că muzica interpretată la acest instrument are puteri magice.
„Este un instrument care ajunge la sufletul ascultătorului. În momentul când auzi o melodie la flaşnetă, parcă timpul se opreşte şi atunci, chiar dacă nu am trăit vremurile alea, le ştim din cărţi şi din filme, revedem acea lume cu trăsuri, caleşti şi domniţe. Pentru noi, vremurile alea sunt un reper, oamenii erau liniştiţi, nu trăiau în viteza în care trăim noi acum. Nu existau metode care să ne mănânce timpul precum televizorul şi internetul", consideră artizanul care, în ultimele zile, şi-a demonstrat abilitatea de muzicant la flaşnetă pe străzile Iaşiului.
Lucrează şi 60 de zile la o flaşnetă
A participat pentru a treia oară la Festivalului Internaţional al Muzicii Mecanice de la Iaşi. Spune că merge rar la asemenea evenimente, deşi este invitat frecvent, şi preferă să lucreze în făbricuţa de la Olteniţa.
„Cânt la flaşnetă pentru că-mi place, dar merg mai rar la festivaluri, stau să le fabric. În anii '90 am început să lucrez flaşnete după ce am văzut una pe stradă, în Elveţia. Atunci am decis să mă mult la Olteniţa, să-mi fac o făbricuţă. M-am gândit că vor veni şi alţii ca mine şi că vom duce chestia asta mai departe.
Credeam în poveşti. Am lucrat cu soţia, dar dacă o ţineam tot aşa nu puteam face nimic. Munca la o flaşenetă este laborioasă, durează 40-60 de zile. Când mi-am dat seama că trebuie să fac şi altceva, am cotit-o ca la Ploieşti şi m-am apucat să fabric alte produse din lemn", îşi aminteşte Vasile Cocoloş.
VIDEO Flaşnetari din toată lumea şi-au dat întâlnire la Iaşi. Spectacolul muzicanţilor în imagini FOTO
Acum, cea mai mare parte a timpului o dedică altor obiecte din lemn pe care le realizează alături de familie şi de câţiva muncitori formaţi la Olteniţa, în Atelierele Cocoloş. A început cu un raft de prezentare a sticlelor de vin. „Produsele au plăcut şi a început să mă caute lumea, mai ales că la acea dată era o nişă neocupată, acum e ocupată cu China. Nu ştiu dacă există producător de vinuri cu care să nu lucrez şi din nefericire asta mă ţine ocupat şi am lăsat un pic flaşneta pe planul doi", explică meşterul.
Cântăreţi ambulanţi pe străzile Iaşiului
Capitala Moldovei a trăit timp de trei zile sub fascinaţia muzicii de la începutul secolului al XVIII-lea. Trupe de flanşetari din Germania, Franţa, Chile, Cehia, Slovenia şi Ungaria au luat parte la un eveniment unic în Europa de Est: Festivalul Internaţional al Muzicii Mecanice, organizat la Iaşi o dată la doi ani.
Flaşnetari din America Latină
„În Europa nu mai există un asemenea festival, deoarece îmbină atât reprezentaţiile muzicanţilor din stradă, cât şi teoriile despre aceste instrumente specifice muzicii mecanice, prezentate în cadrul întâlnirilor dintre specialişti", afirmă Helmuth Kowar, profesor la Academia de Ştiinţă din Austria, care a luat parte la simpozioanele organizate de Muzeul Unirii din Iaşi.
Sunetele inconfundabile ale micilor orgi ambulante au răsunat pe strada Lăpuşneanu şi în grădina din spatele Palatului Culturii din centrul Iaşiului. Ceea ce i-a încântat cel mai mult pe ieşeni au fost reprezentaţiile stradale ale trupei Organilleros y Chinchineros Lizana, care se află într-un turneu european finanţat de Ministerul Afacerilor Externe din Chile.
„Sunt bucuros că am ajuns în acest oraş şi că pot arăta lumii vechea noastră artă. Festivalul ne ajută să ne întâlnim cu alţi colegi de breaslă", spune Manuel Lizana Hidalgo, membru al celebrei familii care, pe lângă flaşnete, foloseşte în spectacolele stradale şi „chinchinero", un instrument specific chilian, care e asemnea unei tobe purtate în spate.
Senzaţie au creat şi trupele Captain Malo şi J&C Sobeau din Franţa, dar şi Badisch Mechanical Band din Germania. Trupele au încântat atât cu melodiile interpretate la flaşnete vechi de zeci de ani, cât şi prin costumele purtate de muzicanţi. Ieşeanca Mariana Voicu e încântată: „Este o ocazie unică pentru cei mici să afle cum sună o melodie cântată la flaşnetă. M-am oprit cu cei doi copii în faţa unei trupe din Franţa şi nu mai voiau să plece. Le plăcea flaşneta colorată şi sunetele pe care le producea".
Intră pe iasi.adevarul.ro pentru a afla noutăţi din Capitala Moldovei!
Se încarcă comentariile...
