Gunoiul ieşenilor, dat la reciclat cu mâna (FOTOGALERIE)

Staţie de sortare a deşeurilor reciclabile din Capitala Moldovei stă nefolosită. Din cauză că ieşenii nu folosesc tomberoane pentru reciclare, sortarea deşeurilor se face, la mână, la groapa de la Ţuţora.

Miile de ciori care survolează o movilă la câţiva kilometri de localitatea ieşeană Ţuţora ne dau de înţeles că suntem aproape de depozitul ecologic. Ajunşi în perimetrul acestuia, ne dăm seama de dimensiunile titanice a celei mai noi şi moderne gropi de gunoi din judeţul Iaşi, dată în folosinţă la jumătatea anului 2009 şi care în prezent primeşte aproape 300 de metri cubi de deşeuri pe zi.

Valoarea investiţiei este de 23 de milioane de euro fără TVA, din care 25% reprezintă contribuţia Consiliului Local Iaşi, iar restul banilor sunt asiguraţi de Ministerul Mediului.Depozitul ecologic de la Ţuţora ar trebui să colecteze gunoaie nu doar din municipiul Iaşi, ci şi din judeţ.

Dotări europene de 23 de milioane de euro

Investiţia este justificată de dotările depozitului, aliniate la standardele Uniunii Europene. Substratul este alcătuit din pietriş şi argilă, separate de două benzi de cauciuc.

Mai citiţi:

Groapa de gunoi, aşteptată de doi ani

2.000 de voluntari ieşeni curăţă natura de gunoaie

Gazul rezultat prin descompunerea gunoaielor este valorificat de tuburi de captare, în timp ce canalele colectoare sunt evacuate într-o staţie de tratare. La acestea se adaugă o staţie de sortare, care transformă gunoiul reciclabil în baloţi.

„Materialul astfel obţinut este transportat apoi la fabrici în Buzău şi Constanţa, unde devine polistiren folosit în industria textilă. Mai trebuie adusă o staţie de compostare, care permite valorificarea materialului lemnos şi de construit o infrastructură de drumuri până la căile rutiere“, explică Gheorghe Ungureanu, şef staţie Serviciu Depozit Ecologic Ţuţora. La fiecare aproape zece minute, lângă depozitul de gunoi poposeşte o maşină de la regia de salubrizare ieşeană.

Deşeuri menajere şi reciclabile, la un loc

Deşeurile sunt aruncate toate în acelaşi loc, indiferent dacă este vorba despre deşeu menajer sau material reciclabil. Misiunea zilnică a muncitorilor de la depozitul ecologic este de a parcurge movila imensă de gunoi pentru a colecta cu mâna pet-uri şi alte materiale reciclabile iar apoi să le ducă la staţia de sortare. Din acest motiv, instalaţia ultra-modernă este rareori folosită.

O explicaţie pentru acest paradox ţine de gradul de civilizaţie al ieşenilor, dar şi de dispunerea tomberoanelor în cartiere. „Este drept că nu avem ghene speciale de colectare a plasticului şi hârtiei în tot oraşul. Cu toate acestea, foarte mulţi ieşeni preferă să arunce tot gunoiul în acelaşi loc“, a explicat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

În ceea ce priveşte situaţia la nivelul judeţului, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi au constatat că mai bine de un sfert din comunele ieşene nu au semnat contracte de salubrizare cu operatorii autorizaţi. Responsabilitatea gestionării deşeurilor revine administraţiilor publice locale.

„Acestea, în mod direct sau prin concesionarea serviciilor de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea în amestec, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor“, a explicat Galea Temneanu, purtătorul de cuvânt al APM Iaşi.

Dacă situaţia depozitelor de deşeuri din mediul rural nu se va soluţiona în curând, România riscă să intre în procedura de infringement. Concret, acest lucru înseamnă că banii care au fost acordaţi pentru implementarea proiectelor de mediu vor trebui restituiţi, sub forma unei amenzi. „Pentru a preveni acest lucru, noi am făcut şi instruiri cu primarii cu privire la ce trebuie să facă şi la colectarea selectivă“, a explicat Temneanu.

Primul depozit ecologic, la Neamţ

Singurul depozit de deşeuri din judeţul Neamţ care respectă normativele europene este cel deschis în anexa Vânători din Piatra Neamţ. Groapa ecologică, prima de acest gen din România, a fost inaugurată în vara anului 2006, are o durată de utilizare de aproximativ 10 ani şi o capacitate de stocare de 400.000 de metri cubi de deşeuri. Întregul sistemul a costat 17,3 milioane de euro din care 10,4 milioane de euro a reprezentat finanţare nerambursabilă prin programul ISPA. 

Bombă ecologică la groapa din Botoşani

În Botoşani, 120 de tone de deşeuri ajung zilnic la groapa de gunoi de lângă Penitenciarul de Maximă Siguranţă, veche de peste 25 de ani. Rampa este o adevărată bombă ecologică şi trebuie închisă. O nouă groapă de gunoi, în valoare de 37 de milioane de euro şi la standarde europene, va fi construită la cinci kilometri de municipiul Botoşani, la limita dintre localităţile Stăuceni şi Gorbăneşti.

După ce în 2009 au fost închise gropile de gunoi, în prezent, în judeţul Vaslui a rămas un singur depozit de colectare, în Negreşti. De aici, deşeurile iau calea Romanului. Consiliul Judeţean Vaslui are aprobat un proiect pentru o groapă de gunoi în comuna Roşieşti. Valoarea totală a proiectului este de peste 35 de milioane de euro.