Comuna cu cei mai mulţi bătrâni din judeţul Iaşi. 4 din 10 case sunt părăsite (FOTO)

Adolescenţii părăsesc comuna pentru liceele din oraş, iar tinerii pleacă pentru că nu au unde munci. De la 100 de elevi, câţi erau în promoţia din  1989, anul acesta doar 8 copii intră în clasa I. Tansa şi Suhuleţ sunt cele două sate ale comunei ieşene unde aproape jumătate dintre locuitori au peste 65 de ani.

O linişte apăsătoare şi multe case bătrâneşti nelocuite. Este realitatea din Tansa, comuna cu cel mai mare număr de vârstnici din judeţul Iaşi. Din totalul de 2.800 de localnici, peste 34% au trecut de 65 de ani. Copiii lipsesc de pe uliţe, iar bătrânii cred că în ritmul acesta satul Tansa va dispărea.

Cei mai afectaţi de lipsa copiilor sunt cadrele didactice. Este cazul soţilor Maria şi Constantin Albu, foşti profesori de limba română în sat. Pe uliţa lor, din cele 22 de familii, doar una are 2 copii. În rest, nici ţipenie de copil. Cele mai triste se dovedesc a fi  Sărbătorile de Iarnă, când colindătorii sunt în număr extrem de mic.

Daţi CLICK pe poze pentru o fotogalerie cu Tansa, comuna cu cei mai mulţi bătrâni

„Înainte se făceau baluri, se strângeau grupuri de 15-20 de tineri şi se mergea cu uratul, cu colinda. Acum, abia dacă-ţi mai bat la poartă doi-trei copii tot Crăciunul. La noi pe uliţă avem doar doi copii. Atât. Vara mai vin nepoţii la bunici şi mai stau câteva zile, dar în rest nu auzi glas tânăr în zonă“, spune cu amărăciune Constantin Albu (73 de ani).

Vezi şi:

Cine mai plătește pensiile ieșenilor? Fiecare tânăr întreține patru vârstnici

Dintre cele 22 de case de pe uliţa pe care stă familia Albu, 19 sunt locuite de pensionari, iar în alte 3 locatarii sunt trecuţi de 50 de ani. „Nici nu are cine să facă copii. Tinerii au plecat. Copiii au plecat la licee în oraş şi nu s-au mai întors. Nici nu mai aveau la ce pentru că locuri de muncă nu sunt. La Roman, unde mergeau înainte locuitorii ca să muncească, s-au închis toate fabricile“, explică Maria Albu (71 de ani). Fostele cadre didactice tânjesc după anii în care sălile de clasă din cele două şcoli ale comunei Tansa se dovedeau neîncăpătoare pentru copii.

Înainte de Revoluţie erau şi câte trei serii de şcolari, ceea ce însemna câte 100 de copii în fiecare promoţie. Anul acesta însă vor deveni şcolari doar 8 micuţi. „În 1959 erau trei clase cu elevi de aceeaşi vârstă. Au terminat 100 de elevi, iar acum am înţeles că nu au nici cum să formeze o singură clasă. Ar fi nevoie de 25 de şcolari, iar aici sunt doar 8. Doamne, şi câtă carte se făcea odată în Tansa! Plecau de la noi cei mai bine pregătiţi copii. Acum stau băncile goale“, oftează Maria Albu.

4 din 10 case sunt părăsite
Nici pe uliţa Anicăi Veniamin, fostă profesoară de geografie, nu sunt minori. Ba mai mult, din cele 10 case de pe strada pe care locuieşte fostul cadru didactic aproape jumătate sunt nelocuite. Din locuinţele vechi şi de 100 de ani rămân doar ruine.

Un bătrân a fost jefuit la Iaşi în timp ce se afla pe masa de operaţie

„Mai la vale de mine este o casă goală, mai la deal încă vreo două. Au murit oamenii şi nu a mai venit nimeni să se stabilească aici. Nu ai unde să munceşti şi e normal ca oamenii să nu se stabilească aici. Înainte erau profesii care se căutau, olăritul, potcovitul, croitoria, rotăria, toate erau bănoase şi de bază aici în comună. Acum ai nevoie să-ţi potcovească cineva calul şi nu are cine să te ajute“, spune Anica Veniamin.

„Dacă am fi tineri nu am rămâne aici“
Vârstnicii din Tansa nu-i condamnă o clipă pe tinerii care aleg să părăsească localitatea. La urma urmei, şi copiii lor au plecat, unii chiar împinşi de la spate de părinţi. „Am doi băieţi, unul stabilit la Bacău, altul la Vaslui. I-am şcolit şi au plecat. La ce să rămână aici? Mai vin şi mă vizitează, dar cred că nu o să vină aici nici după pensionare“, spune Anica Veniamin. Vârstnicii spun că tinerii sunt îndreptăţiţi să plece din comună. „La noi în sat avem o gestionară la magazin cu facultate. Păi e posibil aşa ceva? Nici noi, dacă am fi tineri, nu am rămâne aici. Am pleca la oraş, undeva unde să poţi face ce ai învăţat“, recunoaşte Maria Albu.

Mironeasa, zona cu cei mai mulţi copii

Comuna Mironeasa se află pe primul loc în topul localităţilor ieşene cu cel mai mare număr de copii. Dintre cei 4.878 de locuitori, 41,17% au până în 19 ani. De exemplu, la fiecare casă din satul Urşiţa sunt cel puţin câte 4 copii care te întâmpină desculţ. Locuitorii de aici, majoritatea rromi, spun că la ei tradiţia este să-şi unească destinele imediat după ce-şi fac buletinul, iar primii doi copii apar până să devină majori. Camelia Ilisei, de 34 de ani, are de hrănit 9 suflete. La 15 ani s-a măritat, iar la 16 ani a avut deja primul copil, pe Loredana.

Cea mai mică oală a familiei are 10 litri
Povesteşte că a mai vrut o fată, dar cum nu s-a nimerit, s-a ambiţionat până visul i-a devenit realitate. Pentru a mai strânge la piept o fetiţă a trecut prin chinurile facerii de încă opt ori, din doi în doi ani. „Îmi tot ieşeau băieţi, am făcut 7 băieţi şi abia după aia am mai născut o fată, pe Nicoleta Marcela. Ăsta a fost visul meu, să mai am o fată în afară de cea mai mare şi am făcut până a mai ieşit una“, explică Camelia.

Mama spune însă că pentru a-şi vedea sătui copiii găteşte în schimburi cu fata cea mare, care acum are 16 ani. Cea mai mică oală din gospodăria formată din „două odăi şi un paravan“ are 10 litri. „Lumea zice că unde mănâncă două guri pot mânca şi nouă, dar nu-i chiar aşa. Faci mâncare şi de trei ori pe zi şi tot nu-i de ajuns“, spune femeia. Sunt şi familii cu peste 10 minori în Urşita . „Mai sunt şi care au 10, 12, 14 copii. Asta mai e cum mai e, dar avem o femeie în sat care are 18 copii. Îs cam mulţi“, spune şi Mihaela Parfene (33 de ani), mamă a patru copii. Localnicele explică şi de ce preferă să nască într-un număr atât de mare. „D-apoi măcar copii să facem dacă de treabă nu avem! Eu am o bucată de pământ în spatele casei, dar e puţin şi nici nu o mai lucrez că nu iese recoltă. E rău terenul“, spune Camelia Ilisei.

Ultimii copii din Tansa visează să plece la oraş

Nici puţinii copii de pe uliţele comunei Tansa nu intenţionează să se stabilească în localitatea natală. Ei vor să urmeze licee la oraş şi să-şi găsească un loc de muncă bine plătit. Surorile Carmen şi Maria Iuraşcu, singurii copii de pe o uliţă cu 22 de familii, au planuri mari. Maria (13 ani) termină anul viitor clasa a VIII-a, iar visul ei este urmeze Liceul Militar la Câmpulung Moldovenesc. Carmen (9 ani) ştie deja că va urma Academia de Poliţie în Capitală. „Ca să ne strângem vreo 7 copii trebuie să ne adunăm în centrul satului pe la sfârşitul săptămânii. Suntem răsfiraţi în tot satul. Aşteptăm toată săptămâna să vină ziua de duminică şi să mergem pe terenul de sport ca să ne jucăm şi să stăm cu cineva de vârsta noastră“, mărturiseşte Maria. De câţiva ani locuieşte în Tansa şi Oana Lupu, o tânără de 14 ani care urmează şcoala din sat. Fata intenţionează să părăsească localitatea după finalizarea studiilor. Varianta cea mai agreată de tineri este ca satul natal să devină un loc în care să-şi petreacă doar vacanţele.