Iaşiul, capitala falimentară a României. Vezi de ce nu vin investitorii în judeţ

În schimb, în Cluj se amenajează un al patrulea parc industrial şi se încearcă atragerea de investitori prin toate mijloacele.

O analiză efectuată pe site-ul econtext.ro a prezentat faptul că, din toate judeţele ţării, Iaşiul a fost cel mai puternic afectat în ultimii doi ani de criză. Concret, dacă economia judeţului Argeş a reuşit să obţină un profit de 3,2 miliarde de lei, Iaşiul se „laudă“ cu un deficit de 978 de miliarde de lei.

Marius Ghenea la Iaşi: „Poţi să faci bani fără să ai bani!". Lecţie de antreprenoriat de la managerul momentului

Chestionaţi în această privinţă, reprezentanţii comunităţii oamenilor de afaceri din Capitala Moldovei au remarcat dispariţia marilor întreprinderi şi lipsa investitorilor drept principalele cauze ale declinului economiei ieşene. „După 1989, judeţul Iaşi nu a avut o strategie de dezvoltare cu direcţii care să fie respectate. Chiar dacă s-ar încheia recesiunea, investitorii nu au pentru ce să vină la Iaşi“, a explicat Gheorghe Pleşu, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Iaşi.

Aruncă vina la centru
Pus în faţa acestor date, Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), dă vina pe Guvern pentru faptul că investitorii nu ajung la Iaşi. „Dacă un investitor din Occident îşi face o fabrică la Iaşi are nevoie de o autorută de 600 de kilometri până la Oradea pentru a-şi desface produsul în Europa. Astfel, investitorii se duc cât mai aproape de vestul ţării. Dacă se dorea o dezvoltare armonioasă a României, inclusiv spre est, trebuia făcută deja o autostradă Iaşi-Oradea şi alta Iaşi-Bucureşti“, a declarat Simirad. În ceea ce priveşte atuurile Iaşiului pentru a atrage investitori, şeful judeţului a scos în faţă forţa de muncă pregătită în centrul universitar. „Avem o forţă de muncă foarte bine calificată. Dar chiar şi aşa, în luna decembrie a anului trecut, la Iaşi au venit 12 firme cu capital mixt, faţă de 33 cât au fost la Cluj şi peste 200 la Bucureşti. Nu putem concura cu vestul“, a recunoscut Constantin Simirad.

În statistica realizată de econtext.ro, judeţul Cluj a reuşit să obţină profit în ultimii doi ani de criză, cu un profit de 2,2 milioane de lei. Acest lucru este posibil prin respectarea a două mari direcţii: o strategie coerentă de dezvoltare a parcurilor industriale şi raporturi constante cu investitori.

„Pe lângă cele trei parcuri industriale deja existente, construim un al patrulea. Jumătate din acesta va fi axat pe energie verde, iar cealaltă jumătate va fi alcătuită din hale pentru micro-intreprinderi. Indiferent de cine vine la şefia judeţului, strategia pentru parcurile industriale rămâne neschimbată pentru a oferi încredere investitorilor“, a explicat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

Investitori de top la Cluj
Acest lucru se vede prin numele investitorilor deja veniţi la Cluj: fabrica de motoare Emerson, Energobit şi Siemens. „Avem o politică activă  pentru reprezentarea judeţului prin intermediul  investitorilor din UE. Pentru a menţine acest lobby favorabil, suntem atenţi la infrastructura aeroportului şi a şoselelor, precum şi la convenţiile cu universităţile din Cluj-Napoca în vederea intermedierii angajărilor de specialişti pentru afacerile investitorilor“, a încheiat Tişe.