Alfabet tribal inventat de o româncă în Etiopia
0
Africa înseamnă de aproape doi ani „acasă“ pentru Luminiţa Prisecaru, o ieşeancă în vârstă de 28 de ani care munceşte voluntar ca să transpună în litere limbajul unui trib străvechi. Tânăra a plecat în misiune alături de membri ai unei organizaţii britanice expertă în ajutorarea comunităţilor exotice care-şi doresc un alfabet propriu.
Luminiţa Prisecaru provine dintr-o familie de oameni care mereu au încercat să-şi ajute semenii. De aceea, spune ea, gândul voluntariatului i-a încolţit în minte încă de la vârsta adolescenţei. La 24 de ani s-a înscris organizaţia Wycliffe Romania, parteneră cu Summer Institute of Linguistics, organizaţie al cărei scop este să ajute comunităţile sărace din lume care au nevoie de un alfabet.
După ce au şcolit-o un an în Marea Britanie, şefii institutului au decis că ieşeanca este pregătită să plece la capătul lumii. Cea mai mare încercare constă în faptul că misionarii limbii trebuie să se descurce în mare parte pe cont propriu: să găsească o sursă de finanţare pe durata şederii, să se adapteze la obiceiurile culturale locale, să-şi găsească cazare şi să relaţioneze cu băştinaşii.
Mai citeşte şi:
Medaliaţii cu aur ai învăţământului românesc vor merge la „export“
Amharica, învăţată în 16 luni
Luminiţa a reuşit să obţină sprijin financiar de la o asociaţie religioasă cu sediul la Oradea. „Motivele pentru care am ales Etiopia sunt mai puţin mistice: costul vieţii de aici e destul de mic şi clima nu este foarte fierbinte. Capitala Etiopiei se află la 2.500 de metri înălţime, iar Gedole, oraşul în care actualmente locuiesc, se află, de asemenea, pe munte", povesteşte tânăra.
Lingvista a aterizat în aprilie 2009 la Addis Abeba, capitala ţării, unde s-a pregătit vreme de peste un an pentru a pleca în sud, în mijlocul vorbitorilor de Gawwada, cei care au solicitat guvernului etiopian ajutor în crearea unui alfabet. „Limba oficială în Etiopia e amharica, o limbă semitică, deloc simplă, al cărei alfabet este silabic, compus din 276 de semne. Anul acesta în luna august am terminat şcoala de limba amharică desfăşurată de-a lungul a 16 luni în Addis Abeba", spune tânăra.
Majoritatea etiopienilor înţeleg limba oficială, dar popoarele minoritare din ţară au limbi materne diferite de cea amharică. Tocmai de aici şi proiectul la care participă Luminiţa. „Organizaţia cu care lucrez are această viziune de a încuraja educaţia în limba maternă, cel puţin în clasele primare. Scopul şederii mele pentru următorul an în oraşul Gedole este învăţarea limbii gobeze, un dialect central al unui grup de dialecte numite Werizoid", povesteşte ieşeanca.
„Profesorii" săi sunt doi tineri, elevi de liceu, Kaseci şi Astaceu. Deşi „frumoasă", după cum spune tânăra, limba nu este deloc uşoară.
„Eşti apreciat în funcţie de prieteni"
Reprezentanţii Summer Institute of Linguistics în Etiopia plănuiesc ca, până la sfârşitul anului viitor, să termine procesul de transpunere în semne grafice, în pictograme sau litere, a limbajului vorbit de comunitatea Gawwada. „Interesul oamenilor de aici pentru educaţie a crescut imens în ultimii 20 de ani şi aceasta face ca nevoia unui alfabet în limba lor să fie imperioasă", explică Luminiţa. Ea este fascinată de cultura locală. „Pentru etiopieni, salutul e un lucru foarte important.
Trebuie să îţi iei timp să îi saluţi cum se cuvine. Şi nu e uşor. Salutul în limba amharică reflectă importanţa relaţiilor. Aici eşti cântărit după felul cum ştii să ai prieteni", detaliază ieşeanca obiceiurile locale. De altfel, tânăra a şi început să deprindă unele dintre aceste obiceiuri. „Injera ba wot" este mâncarea de zi cu zi a etiopienilor. „Injera" este făcută din făină de „teff", o cereală specifică zonei.
„Am remarcat că acesta este cuvântul folosit în rugăciunea Tatăl Nostru, acolo unde noi ne rugăm pentru «pâinea noastră cea de toate zilele» ei se roagă pentru «injera». Au şi pâine, dar aceasta se mănâncă la sărbători", spune tânăra. Deşi s-a pregătit luni întregi pentru întâlnirea cu o nouă civilizaţie, Luminiţa s-a acomodat destul de greu cu viaţa într-o nouă lume. „E un fel straniu în care cultura etiopiană mă face să mă simt «acasă»", precizează totuşi Luminiţa.
"Interesul oamenilor de aici pentru educaţie a crescut imens în ultimii 20 de ani şi aceasta face ca nevoia unui alfabet în limba lor să fie imperioasă."
Luminiţa Prisecaru voluntară în Etiopia
Ţară cu 84 de limbi materne
În Etiopia se vorbesc nu mai puţin de 84 de limbi indigene. Gawwada, limba care a intrat în atenţia specialiştilor de la Summer Institute of Linguistics, este cunoscută şi sub numele de gauwada, gawata, kawwad'a sau kawwada. Este vorbită de o comunitate de peste 33.000 de persoane din sudul Etiopiei. În cazul a 27.000 dintre aceştia, este singura limbă pe care o cunosc.
Rata de alfabetizare în regiunea în care se vorbeşte această limbă este extrem de mică. În cazul celor pentru care gawwada este limba maternă procentul de alfabetizare este de sub 1%, iar în cazul celor pentru care este a doua limbă procentul creşte la 22,3%. Gawwada face parte din familia limbilor semitice, aceeaşi în care este inclusă şi amharica, limba oficială a Etiopiei. La nivel naţional, doar 39% din etiopieni ştiu să scrie şi să citească, ţara fiind printre ultimele în lume ca nivel de alfabetizare.
Fiecare sunet trebuie asociat cu un semn
Specialiştii ieşeni în domeniul lingvisticii apreciază drept extrem de dificil demersul creării unui alfabet de la zero. De regulă, se implică în această activitate lingvişti cu mare experienţă, care trebuie să petreacă perioade lungi de timp în mijlocul comunităţilor-ţintă, pentru a le înţelege pe deplin cultura, trăirile din viaţa de zi cu zi, tradiţia şi istoria.
Sunetul trebuie simplificat grafic
„Sunt două modalităţi în care se poate realiza un alfabet: fonetic sau etimologic. Cea mai simplă metodă este cea fonetică. În acest caz, trebuie realizat iniţial un inventar al fonemelor (al sunetelor - n.r.), iar ulterior ele trebuie echivalate cu un semn grafic. Un sunet va fi egal cu un semn. Este o echivalenţă absolută grafem-fonem", explică dr. Luminiţa Botoşineanu, cercetător în cadrul Institutului de Filologie „A. Philippide" din Iaşi.
O altă problemă pe care tânăra trebuie s-o rezolve împreună cu cercetătorii britanici este aceea a simplificării la maximum a setului de grafeme, astfel încât acestea să fie uşor de reprodus şi de înţeles de către învăţăcei. Limba oficială a Etiopiei, amharica, are alfabet silabic, compus din 276 de semne. Este predată în majoritatea şcolilor de stat din ţara africană, dar din cauza dificultăţii, foarte puţini copii reuşesc să o înveţe.
Experţii, sceptici
În plus, misionarii trebuie să mai lupte şi cu mentalităţile locale. Din cauza situaţiei politice instabile şi a nivelului de trai foarte scăzut, comunităţile locale nu au fost încurajate să-şi protejeze cultura şi limba.
Toate dificultăţile îi fac pe experţi să se declare sceptici în privinţa şanselor de reuşită ale celor de la Summer Institute of Linguistics. „Automat trebuie să cunoşti nivelul semantic al limbii respective, când te apuci să concepi un alfabet adecvat. Trebuie văzută semnificaţia fiecărui cuvânt şi, la fel, trebuie să se cunoască istoria scrierii de acolo. Este un demers donquijotesc, cel al tinerei despre care vorbiţi", apreciază Florin Olariu, un alt specialist în lingvistică din Iaşi. Luminiţa Prisecaru a absolvit Facultatea de Psihologie în cadrul Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi şi a început un master în lingvistică.
Se încarcă comentariile...
