Alba-neagra prin instanţe cu milioanele de lei ale unui ieşean

Nicolae Burdea, octogenarul care a cerut despăgubiri pentru că nu şi-a putut folosi un teren  de 9,6 hectare în zona Copou, a obţinut din nou despăgubiri de 69,4 de milioane de lei în instanţă. Ieşeanul a primit acum doi ani daune de la Tribunalul Iaşi. Sentinţa a fost casată de Curtea Supremă, iar procesul a  fost reluat la Judecătoria Iaşi, unde Burdea a câştigat din nou.

Un octogenar a fost îmbogăţit, sărăcit şi iar îmbogăţit de instanţe în doi ani. Nicolae Burdea (81 de ani), care a cerut despăgubiri de la Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii 18/1991 pentru că nu s-a putut folosi de 9,6 hectare de teren în Copou, a devenit prima dată milionar în decembrie 2009. Tribunalul Iaşi a dispus ca bărbatul şi fratele lui să primească aproximativ 69,5 milioane de lei daune.

Reprezentanţii Comisiei Judeţene au atacat sentinţa, iar Curtea de Apel Iaşi şi Înalta Curte au casat hotărârea, considerând că Judecătoria Iaşi era competentă în primă instanţă. Astfel, Nicolae Burdea a pierdut milioanele. Însă în iunie 2011, Judecătoria Iaşi a dispus ca ieşeanul să primească 69.458.235 de lei despăgubiri, pentru că Forul Judeţean de Aplicare a Legii 18/1991 nu a respectat o hotărâre judecătorească din 2005, prin care trebuia să aprobe eliberarea titlului de proprietate pentru pământul din zona Copou, aflat în administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi.

Comisia judeţeană a făcut apel

„În speţă instanţa reţine că reclamantul a făcut dovada prejudiciului cauzat prin lipsirea acestuia  de atributul folosinţei bunului său pe perioada anilor 2005- 2009. Din înscrisurile depuse la dosar  rezultă numeroasele demersuri făcute de reclamant prin adresele trimise pârâtei  prin care i s-a pus în vedere să dea curs dispoziţiilor instanţei“, se precizează în motivarea Judecătoriei Iaşi.

Magistratul arată că Forul de aplicare a Legii 18/1991 l-a împiedicat pe Burdea să-şi exercite atribuţiile de proprietar şi că expertiza contabilă efectuată în cauză stabileşte că valoarea lipsei de folosinţă este de 69.458.235 lei. În motivare se precizează că în numeroase cazuri asemănătoare cu cel al octogenarului,  România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). „Din cauzele ajunse în faţa Curţii putându-se concluziona printre altele că există  o practică larg răspândită în cadrul autorităţilor administrative de a nu răspunde în termenul legal sau cel puţin într-un termen rezonabil conform jurisprudenţei curţii, cererilor de restituire a imobilelor“, se menţionează în motivare. Decizia instanţei nu este definitivă, iar Comisia judeţeană a declarat apel.

Deşi are o hotărâre judecătorească, Nicolae Burdea nu şi-a primit nici acum cele 9,6 hectare de teren. „Instanţa ne-a dat din nou dreptate şi a dispus să primim despăgubiri. Însă clientul meu nu a primit încă pământul. Prefectura ne-a făcut o ofertă, pentru că terenul ar fi în zona Staţiunii de Cercetare. În aceeaşi zonă nişte străini au primit pământ şi au fost construite vile. Noi am răspuns cu o expertiză şi am arătat că terenul nostru este liber“, a explicat Alexandru Anghel, avocatul lui Burdea. Octogenarul a făcut şi o plângere la CEDO.

Citiţi şi:

Iasi: Octogenar-milionar sărăcit din trei semnături

O ieşeancă a câştigat despăgubiri în instanţă de 947.947 de lei

Cu toate că sunt foarte aproape de a plăti daune, reprezentanţii Prefecturii nu se grăbesc să îi elibereze titlul lui Burdea. „După mine soluţia prin care i s-au acordat despăgubiri domnului Burdea nu este corectă. Dumnealui nu a fost de acord cu amplasamentul propus. Situaţia dumnealui chiar ne-a preocupat şi se fac demersuri pentru a-şi primi terenul“, a precizat prefectul Dragomir Tomaşeschi.

Forna şi-a primit cele 16 hectare de teren

Norina Consuela Forna, decanul Facultăţii de Stomatologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie, a reuşit după 10 ani să recupereze un teren care a aparţinut străbunicului ei. Deşi a demarat formalităţile în anul 2000, abia în 2010 ieşeanca a primit 16 hectare de teren în comuna Miroslava.
Pământul este situat vizavi de magazinul Metro, la câţiva kilometri de strada principală, şi a fost administrat de Agromixt Rediu. O parte din suprafaţa terenului este ocupată de vie şi livadă. „Şi-a primit terenul până la urmă. S-a întârziat atât de mult cu eliberarea titlului de proprietate pentru că activitatea comisiilor de fond funciar este sub orice critică“, a precizat Gheorghe Şuhan, avocatul care i-a reprezentat pe soţii Forna.

Din anul 2000, Norina Forna a încercat să-şi recupereze o parte din terenul situat în judeţul Iaşi. După apariţia legii Lupu, Comisia Judeţeană de Fond Funciar (CJFF) i-a recunoscut dreptul de proprietate pe 20,4 hectare de teren în localitatea ieşeană Rediu.

Reprezentanţii Primăriei au susţinut însă că nu dispun de teren liber, iar Norina Forna nu a mai fost pusă în posesie. După mai multe hotărâri favorabile, cazul a ajuns din nou la CJFF, în 2006, unde i-a fost validat dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 16 hectare în localitatea Miroslava, din cele 20,4 pe care trebuia să le primească.

Prefectul, acuzat de luare de mită

În august 2006 Dorin Forna, soţul decanului, l-a denunţat pe Radu Prisăcaru, pe atunci prefectul judeţului Iaşi, la Direcţia Generală Anticorupţie. Ieşeanul l-a acuzat pe înaltul funcţionar că i-ar fi cerut trei hectare de teren din cele 16 pe care urma să le primească soţia lui. Potrivit anchetatorilor, o suprafaţă de două hectare ar fi urmat să-i revină fostului prefect, iar un hectar lui Flavius Ioniţă, fostul şef al Agenţiei Domeniilor Statului.

Citiţi şi:

Iaşi: „Am intuit că este vorba despre şpagă"

Afacerea s-ar fi realizat prin intermediul „omului de legătură“ Cristian Maftei, care trebuia să cumpere de la decan trei hectare. În august 2006, Ioniţă, Maftei, Prisăcaru şi Toni Baltag, avocatul lui Forna, au fost arestaţi. Cei patru au stat după gratii o lună, iar la sfârşitul anului 2006 au fost trimişi în judecată sub acuzaţia de luare de mită şi complicitate la luare de mită. Procesul se judecă încă la Curtea de Apel Iaşi şi nu s-a dat nici măcar o hotărâre în primă instanţă. Familia Forna s-a adresat şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, unde a obţinut o decizie favorabilă.Abia această hotărâre a pus în mişcare autorităţile.

Cer un hotel după ce au aşteptat zece ani un răspuns de la Primărie

Reprezentanţii Mariei Heitel au solicitat în instanţă restituirea parţială a fostului „Hotel România“ de pe strada Săulescu şi acordarea măsurilor reparatorii. Ei au cerut magistraţilor Tribunalului  să oblige Primăria să emită o dispoziţie prin care să le fie recunoscută calitatea de moştenitori şi să le admită solicitările. Urmaşii au depus o notificare la municipalitate în 2001, dar au fost informaţi că solicitarea le-a fost respinsă de abia în iunie 2011. Reprezentanţii Primăriei au considerat că nu s-a făcut dovada calităţii de moştenitor al proprietarului imobilului la data preluării abuzive.

„Considerăm că fiind vorba de rude apropiate în cauză a intervenit o acceptare tacită a succesiunii prin preluarea anumitor bunuri mobile de la antecesori şi prin săvârşirea anumitor fapte juridice de către aceştia în vederea recuperării averii. În decursul celor 10 ani, de când s-au început aceste demersuri, s-au depus la Primăria Iaşi numeroase acte de stare civilă ale acestora şi de proprietate“, a precizat în acţiunea depusă la instanţă Eva Borbely, reprezentanta Mariei Heitel. Reclamanţii susţin că vechea proprietate avea trei clădiri cu 36 de apartamente. În 1918, o rudă a Mariei Heitel a cumpărat „Hotelul România“, iar în 1948 acesta a fost confiscat.
„Cererilor li se răspunde conform legii. Dacă speţa este în litigiu trebuie să aşteptăm până ce acesta se soluţionează“, a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. Procesul va începe în septembrie.