REPORTAJ: Ruinele combinatului siderurgic din municipiul Hunedoara, aur pentru fierari

Combinatul de la Hunedoara a ajuns o ruină.

Sute de oameni îşi câştigă existenţa scormonind după fier vechi şi cupru în zonele calamitate ale combinatului. Platforma industrială a municipiului, o glorie uitată a planurilor cincinale, îi “hrăneşte” pe hunedorenii care îi cunosc teritoriul.

CITEŞTE Şi: „Mafia fierului vechi” trăieşte din amintiri

Marea parte a clădirilor nefuncţionale care acoperă cele 138 de hectare ale vechiului combinat siderurgic din Hunedoara va fi culcată la pământ în aproximativ doi ani, asigură reprezentanţii Ecosid, societate care gestionează demolările programate pe teritoriul ocupat în prezent de ruine. 

Trasee fără secrete

În fiecare zi, pe drumurile cartierului Ceangăi de la periferia municipiului, zeci de căruţe în care se înghesuie femei, bărbaţi şi copii trec în direcţia combinatului. În apropierea ruinelor, caii sunt deshămaţi şi apoi priponiţi pe cele câteva petece de iarbă dintre construcţiile lăsate nepăzite, din care a rămas doar scheletul.

„Aici ne câştigăm noi pâinea. Adunăm fier vechi în fiecare zi, pe care luăm 40 – 50 de lei. Fier a rămas peste tot, printre molozul şi betoanele doborâte”, povesteşte Marta Mikloş, una dintre femeile care şi-au făcut un obicei zilnic de a scormoni, cot la cot cu bărbaţii, în căutarea fierului vechi.

Femeia trece grăbită pe podul CFR care traversează râul Cerna, pentru a ajunge la ruine. Sare peste găurile din platforma de metal greu şi îşi continuă apoi drumul până îşi pierde urma pe una din scurtături.  În apropiere de pod, fierarii au săpat cu târnăcoapele pentru a da de urma cablurilor de curent electric, din cupru, care alimentau fostele secţii ale combinatului.

Câteva zeci de metri de cablu au fost ascunşi de fierari într-un canal acoperit cu crengi uscate. Din alţi kilometri întregi de cablu furat din subteranele locului nu a mai rămas decât izolaţia. „Cuprul e mai scump. E «aurul» nostru. La 10 lei kilogramul, cu cât îl putem vinde, nu ne îmbogăţim, dar ne ajunge să le dăm de mâncare copiilor”, spune Antonio Duma, unul dintre căruţaşi, pentru care plaforma industrială nu mai are secrete.

Zone turistice în loc de ruine

Chiar dacă au fost cheltuiţi peste 240.000 de lei numai pe întocmirea unui proiect de ecologizare a platformei industriale din Hunedoara, acesta a fost declarat neeligibil şi nu a primit finanţare UE. Pe de altă parte, Gheorghe Cical, directorul Ecosid, susţine că după ce demolările vor fi încheiate, ecologizarea ruinelor combinatului va transforma radical Hunedoara. În locul mamutului industrial vor fi zone destinate turismului, ansambluri rezidenţiale şi parcuri pentru activităţi semiindustriale.