La Galaţi se poate produce în orice moment un dezastru ecologic similar cu cel din Ungaria
0
În spatele combinatului ArcelorMittal există mai multe iazuri de decantare făcute din pământ, pline cu cianuri. Un incident similar celui din Ungaria, în urma căruia substanţele nocive din combinat ar putea ajunge în Dunăre nu poate fi exclus.
Distanţa dintre iazurile pline cu substanţe periculoase şi apele Dunării este mai mică de doi kilometri. În plus, în ultimii trei ani, Arcelor Mittal a fost sancţionată cu amenzi care totalizează peste 1,5 milioane de lei pentru nerespectarea normelor de mediu. Astfel, se poate afirma fără exagerare că platforma siderurgică gălăţeană reprezintă un potenţial pericol pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei.
Bănăţenii care beau apă din Dunăre sunt în pericol. Inspectorii de mediu spun că şi peştii pot muri
Motive de îngrijorare
Cele mai periculoase substanţe care sunt deversate în iazurile de decantare ale ArcelorMittal sunt cianurile. Anul trecut, o parte din halda de zgură s-a prăbuşit peste albia râului Mălina. Scurgerea apei a fost blocată însă au existat condiţiile producerii unui grav accident de mediu. Măsurătorile Gărzii de Mediu Galaţi au relevat la acea vreme depăşirea concentraţiei de cianuri cu aproape 800 la sută peste nivelul normal, stabilit prin norme de mediu.
S-a ajuns la concluzia că punctul nevralgic al sistemului de evacuare a apelor uzate de la ArcelorMittal Galaţi este iazul colector numărul 8.
Aici au fost depistate cianuri cu valori de 0,392 mg/litru, faţă de un maxim admis de lege de numai 0,05 mg/litru. Depaşirea este de 785 la sută. Alte substanţe toxice depistate mai sunt: nitraţi (16,12 mg/l faţa de maximul admis de 15 mg/l), fenoli (0,112 mg/l în loc de 0,1 mg/l) şi metalul plumb (0,0161 mg/l, faţă de 0,001 mg/l). În plus şi PH (aciditatea) era de 9, faţă de un maximum de 8,5. Trebuie precizat că apele uzate din acest iaz colector ajung mai întâi în Mălina, iar de aici în Siret şi apoi în Dunăre.
Şendreni, în calea poluării
În urma controlului din 2009, Garda de Mediu a depistat faptul că s-a ajuns în situaţia foarte gravă ca nivelul apei din aval de barajul Malina să fie cu circa 3,5 metri mai ridicat decât nivelul din amonte al lacului.
Comuna Şendreni ar fi cea mai apropiată localitate de acest iaz în cazul în care barajul s-ar rupe. „Nu este nici un perciol pentru locuitorii din Şendreni. Între iaz şi comuna sunt două dealuri, astfel încât nu e niciun pericol real pentru oameni", ne-a declarat primarul comunei Şendreni, Paul Cristea.
Nu ca în Ungaria
Totuşi, autorităţile de mediu şi conducerea ArcelorMittal exclud posibilitatea înregistrării unei catastrofe de proporţiile celei din Ungaria. În primul rând, după cum susţin aceste surse, combinatul nu deversează reziduuri care conţin metalele grele, cele mai nocive pentru mediu şi viaţa oamenilor. „În iazurile de la ArcelorMittal nu există astfel de metale grele decât în concentraţii insignifiante", ne-a declarat Mihai Turcu, prim comisarul Gărzii de Mediu Galaţi.
Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal România ne-a precizat că unitatea siderurgică de la Galaţi deversează în iazuri, şlamuri siderurgice şi nu direct substanţe nocive şi ca atare chiar dacă vreun baraj se va rupe, nu există vreun pericol real pentru mediu.
Ce s-a întâmplat în Ungaria
Sute de metri cubi de noroi roşu toxic s-au deversat dintr-un iaz de decantare al cărui perete s-a rupt la Fabrica de aluminiu din Ajka, exploatată de grupul ungar MAL, poluând o suprafaţă de 40 de kilometri pătraţi şi distrugând ecosistemul râurilor Torna şi Marcal. Mâlul roşu a ajuns sub o formă diluată în Raba, afluentul direct al Dunării, apoi chiar în fluviu. S-au deversat între 600.000 şi 700.000 de metri cubi de noroi roşu. În urma catastrofei ecologice şapte persoane şi-au pierdut viaţa. Satul Kolontar a fost evacuat complet, iar autorităţile maghiare se pregătesc să adopte aceleaşi măsuri şi în cazul orăşelului vecin, Devecser.
Se încarcă comentariile...
