INCREDIBIL Patronul unei bănci falimentare fentează de 12 ani puşcăria, deşi a fost condamnat definitiv

Acesta este imobilul în care a funcţionat fosta bancă Stabilitatea. Clădirea, construită ilegal, a fost între timp demolată

În urmă cu 12 ani, Tănase Bălan (53 ani) a fost trimis în judecată pentru că a prejudiciat Banca Populară „Stabilitatea" cu 4,1 milioane de euro. A fost condamnat la nouă ani şi şase luni de închisoare, însă n-a ajuns după gratii pentru că a fugit din ţară. Individul este responsabil de prăduirea patrimoniului fostului UTC şi este suspectat că şi-a cumpărat calitatea de revoluţionar!

Început în 2000, procesul penal al lui Tănase Bălan, patronul Băncii Populare „Stabilitatea", a fost un adevărat circ. La primele termene de judecată s-au prezentat sute dintre deponenţii băncii (ei fuseseră păgubiţi cu peste 4,1 milioane de euro!), care au făcut un scandal teribil.

Starea de tensiune a crescut şi mai mult după ce, după câteva luni de arest preventiv, Tănase Bălan a fost scos de după gratii, judecătorii stabilind că procesul se poate ţine cu inculpatul în stare de libertate.

CITEŞTE ŞI
DEZVĂLUIRI Escrocul Tănase Bălan, suspectat că şi-a cumpărat titlul de revoluţionar

Lucrurile au luat-o de tot razna în 2001, când fostul preşedinte al Băncii Populare „Stabilitatea" a fugit din ţară către o destinaţie necunoscută. Ulterior, s-a aflat că ar fi în Italia, însă extrădarea nu s-a putut face deoarece individul locuia în Peninsulă fără acte legale.

Condamnat definitiv, dar liber

Ulterior, Tănase Bălan a fost condamnat la patru ani de închisoare, cu executare, pedeapsă care a fost majorată apoi la nouă ani şi şase luni de închisoare.

Imediat după pronunţarea sentinţei, Bălan (care era judecat în stare de libertate) a fugit din ţară. Ca urmare, deşi condamnarea era definitivă, fostul patron al Băncii Populare "Stabilitatea" a fentat fără probleme puşcăria.

El a fost extrădat din Italia de-abia în august 2010, când a fost introdus în arest în baza mandatului de executare a pedepsei.

Imediat după extrădare, Tănase Bălan a atacat hotărârile instanţelor româneşti din toate poziţiile, iar în iulie 2011 a obţinut din partea Curţii de Apel Galaţi o decizie absolut surprinzătoare: judecătorii au decis rejudecarea procesului! Dosarul a fost retrimis la Judecătoria Galaţi.

Ce s-a făcut în şapte ani, s-a refăcut într-un an

Judecătoria Galaţi, în reluarea judecăţii de fond, a reuşit, în doar şapte luni, să se pronunţe în dosar, reconfirmând practic condamnarea escrocului pentru săvârşirea unei „pleiade" de infracţiuni: abuzul în serviciu contra intereselor pesoanelor, omisiunea cu ştiinţă a unor înregistrări în contabilitate şi falsul în înscrisuri sub semnătură privată.
În alte patru luni, Tribunalul Galaţi a rezolvat şi el cazul, menţinând condamnarea lui Tănase Bălan. La alte trei luni, Curtea de Apel a „sigilat" verdictul pe care, cu un an înainte, îl respinsese pentru a trimite dosarul în rejudecare.

Cu toate acestea, Tănase Bălan tot nu a ajuns să-şi ispăşească pdeapsa. El a atacat în toamna trecută şi mandatul de executare a pedepsei, iar de atunci cazul o ţine tot într-o amânare.

La ultimele patru termene, avocatul lui Bălan a trimis cereri de amânare sub diverse pretexte: este bolnav sau este la o altă instanţă din ţară, aşa că executarea mandatului de condamnare nu a putut fi pusă în aplicare. Următorul termen de judecată este 20 martie 2012, când se va intra deja în al treisprezecelea an de tergiversări.

Cum a furat Tănase Bălan banii băncii

Tănase Bălan, în calitate de preşedinte al Băncii Stabilitatea și contrar hotărârii Consiliului de Administraţie, a aprobat (în perioada 1996-1998) 55 de contracte în regim de subdobândă şi dobândă nulă, cauzând un prejudiciu estimat la câteva sute de mii de euro.

Bălan a fost şi „interfaţa" în prăduirea patrimoniului fostului UTC (Uniunea Tineretului Comunist). El a cumpărat, contra a 2,8 miliarde de lei, de la Fundaţia pentru Tineret Galaţi două imobile pe care aceasta le preluase de la UTC - Casa de Cultură a Tineretului şi Hotelul Tineretului. Operaţiunea nu a fost nici în ziua de azi complet elucidată, dar fiind că imobilele au fost întrăinate de Fundaţie la preţul a patru apartamente, deşi imobilele au împreună o suprafaţă desfăşurată de peste 8.000 de metri pătraţi, valoarea lor de piaţă depăşind şase milioane de euro.

Ulterior, cele două imobile au ajuns în posesia miliardarului Maricel Păcuraru, însă tot la un preţ mult subestimat, respectiv 500.000 de euro, adică de 12 ori mai puţin decât valoarea reală.