Cum se-mparte dreptatea în stabor

Fiecare comunitate ţigănească are cel puţin un bătrân judecător de care ascultă toată lumea, fără excepţie. Neamurile de rromi preferă ca orice diferend din cadrul comunităţii să fie judecat în cadrul acesteia, fără a apela la instanţele de judecată.

Vedeţi şi:

Şef de stabor ucis de ziua lui

Şef de stabor ţigănesc din Timişoara tâlhărit în plină stradă

REPORTAJ MULTIMEDIA Dilema ţigănească: ne recunoaştem etnia în 2011?

Stabor romano (divanul ţigănesc) este cel care împarte dreptatea, cu ajutorul unor legi clare şi simple, valabile pentru fiecare comunitate în parte.După modelul creştinilor care trebuie să respecte cu sfinţenie cele zece porunci, ţiganii şi-au ales şi ei nouă legi de bază, de la care nu trebuie să se abată: să nu omori, să nu loveşti, să nu furi, să nu iei nevasta altuia, să nu minţi, să nu calomniezi, să nu juri strâmb, să respecţi decizia judecătorului, iar ţiganca să nu treacă prin faţa unui ţigan sau a unui animal cu copite, ci numai prin spatele acestora.

„Legile noastre sunt nescrise, dar sunt respectate cu sfinţenie de ţigani. Fiecare judecător trebuie să fie un om drept, iar familia lui nu are voie să se implice în conflicte cu absolut nimeni. Primul meu proces l‑am avut la vârsta de 20 de ani. Trebuia să judecăm un caz de furt, iar sentinţa dată de noi a fost una corectă, toată lumea a fost mulţumită. Sincer să fiu, nu-mi place să particip la astfel de evenimente, pentru că, trebuie să recunoaştem, nu sunt deloc plăcute, însă cineva trebuie să facă şi asta. Din moşi strămoşi există judecata ţigănească", a spus Dumitru Ioniţă, zis şi Minister (55 de ani), membru al unui stabor din Craiova.

„I-a tăiat nasul că a umblat cu altul"

Vasile Velcu Năzdrăvan (56 de ani) este un alt judecător, care face parte din stabor tot de la vârsta de 20 de ani. Bărbatul povesteşte că, în 1995, a trebuit să facă dreptate într-un caz aparte.„Un ţigan a decis să-şi facă singur dreptate şi i-a tăiat nevestei nasul, pentru că aceasta l-a înşelat cu altul. Se vede pe imaginile surprinse cum femeia este bătută cu bestialitate. A vrut să o facă de râs şi toată lumea să afle ce a făcut. De obicei, pedepsele date de noi sunt în bani, iar cei care câştigă în urma judecăţii sunt despăgubiţi. Referitor la acest caz, la noi, la ţigani, există o zicală: dacă bărbatului îi cade pălăria, se apleacă, o ridică şi pleacă mai departe. La femei, lucrurile stau altfel: dacă îi cade basmaua, trebuie să o scuture de câteva ori şi nu este la fel de uşor", a spus Năzdrăvan.

„Se poate face recurs"

Ţiganii care nu sunt de acord cu o sentinţă dată de stabor pot face recurs, iar dacă alţi judecători dau o sentinţă diferită, cei din primul stabor sunt obligaţi să plătească daunele. „De 20 de ani de când sunt judecător, de două ori mi s-a întâmplat ca o persoană să facă recurs, iar sentinţa dată de un alt stabor a fost la fel ca şi a mea. Am încercat, de fiecare dată, să judec cu mintea, şi nu cu sufletul. Până la urmă, de noi depinde viitorul rromilor care vin să le facem dreptate, aşa că trebuie să fim atenţi de 100 de ori atunci când dăm un verdict", a mai spus Vasile Velcu Năzdrăvan.

Din stabor fac parte cel puţin cinci judecători şi dacă unul dintre ei nu este de acord cu sentinţa dată de ceilalţi, trebuie să se supună majorităţii. „O judecată ţigănească poate dura şi ore întregi, depinde de gravitatea faptei. Cei care sunt acuzaţi de crimă ajung la noi după ce ies din închisoare şi noi decidem doar dacă pot fi reintegraţi în societate sau nu. Cel care a luat viaţa unui om trebuie să plătească, aşa că judecătorii de la instanţa legală sunt primii care-şi spun cuvântul într-un astfel de caz", a precizat Ion Dumitru, zis Eustaţiu (55 de ani).     

Interlopii Băniei, clienţi fideli

Judecătorii din stabor spun că şi interlopii din Bănie au apelat la ei. „Decât să se ajungă la un conflict mai mare, au preferat să vină la noi. Mihai Pârvu, zis Caiac, Enriko Constantinescu sau Fănel Trandafir, zis Cimino, ne-au cerut ajutorul. Sentinţele date de noi sunt respectate, nu are nimeni curajul să le încalce. Ei au crescut cu noi, în cartierul Faţa Luncii, şi au văzut cum este", a spus  Dumitru Ioniţă, zis Minister. Ţiganii care încalcă de mai multe ori legea şi ajung în faţa staborului pot fi izgoniţi din comunitate. „Am avut şi cazuri în care am decis că o familie nu mai poate trăi printre noi, aşa că am luat în unanimitate hotărârea să plece. Toţi cei care au asistat la judecată au înţeles care a fost motivul şi s-au conformat imediat. Se ştie că dacă încalcă legile iese cu scandal mare", a precizat Vasile Velcu Năzdrăvan.

„Au încercat să ne mituiască"

Ion Dumitru îşi aduce aminte că, în urmă cu câţiva ani, o familie care a fost chemată la judecată a încercat să îi ofere bani pentru a le da o sentinţă favorabilă. „Au vrut să-mi dea 500 de euro, dar i-am refuzat. Dacă luam bani, nu aveam ce să mai caut acolo. Noi toţi provenim din familii respectate şi cu potenţial financiar. Nu avem voie să facem aşa ceva. Vă daţi seama ce ruşine ar trebui să îndurăm din partea ţiganilor care ar afla. Noi trebuie să le dăm exemplu celor care ne cer ajutor", a mai spus bărbatul.

Cele mai multe cazuri care ajung pe masa staborului sunt pentru adulter sau pentru familiile de ţigani care fură fete pentru a le mărita cu fiii lor. „De obicei, în 90% din cazuri am reuşit să împăcăm două familii care ajunseseră la cuţite pentru copiii lor. În cazul celor care au fost prinşi că şi-au înşelat soţul sau soţia a fost mult mai greu şi de la noi au plecat la instanţă, unde au divorţat", a mai declarat Vasile Velcu Năzdrăvan. Judecătorii din Bănie nu sunt de acord cu iniţiativa lui Dorin Cioabă, care vrea să înfiinţeze un tribunal particular.

"La ţigani există o zicală: dacă bărbatului îi cade pălăria, se apleacă, o ridică şi pleacă mai departe. La femei, lucrurile stau altfel: dacă îi cade basmaua, trebuie să o scuture de câteva ori şi nu este la fel de uşor."
Velcu Năzdrăvan judecător în Stabor

Părerea specialistului

Sociologul Constantin Crăţoiu susţine că, pentru rromi, membrii staborului sunt văzuţi ca o autoritate îndreptăţită să stabilească vinovaţi şi pedepse. „O comunitate trebuie judecată din interior, iar pentru a-i putea înţelege trebuie să trăieşti printre ei. Ţiga­nii au o lume a lor, care funcţionează după reguli vechi şi obiceiuri pe care le respectă cu sfinţenie. Membrii staborului sunt văzuţi ca adevăraţi judecători", a spus Crăiţoiu.

Psihologul Laura Cojocaru crede că ţiganii au legile lor nescrise, care i-au ajutat să supravieţuiască într-o societate care nu i-a acceptat. „Nu-i interesează verdictele date de judecătorii adevăratelor instanţe. Pentru ei, sentinţele date de stabori sunt sfinte, pentru că au reuşit de-a lungul timpului să-şi conserve foarte bine tradiţiile", a mai spus psihologul Laura Cojocaru.

Au ajuns la judecata divanului

În iulie 2009, Iulian, Împăratul ţiganilor, a convocat judecata ţigănească pentru a aplana neînţelegerile dintre Adrian Minune şi Leo de la Strehaia. Ion Stelică Mihai, cunoscut drept Leo, susţinea că l-ar fi plătit în avans pe Adrian Minune cu 5.000 de euro pentru a cânta la nunta fiului său, dar manelistul nu a mai apărut. Staborul nu a mai avut loc, întrucât cei doi s-au împăcat.

Atunci când, în august 2009, afaceristul Remus Rădoi din Caracal a fost acuzat că prin intermediul firmei sale de pază nu permite accesul rromilor în localurile din oraş, judecătorii din Comitetul European al Rromilor au cerut să fie organizată o judecată ţigănească. Aceasta a avut loc la sediul poliţiei din Caracal. În urma discuţiilor, cele două tabere au fost nevoite să cadă la pace.

Cioabă jr are tribunal privat

Dorin Cioabă, în faţa clădirii care va găzdui instanţa ţigănească

Dorin Cioabă, fiul autointitulatului rege al rromilor, se pregăteşte să inaugureze, în februarie, un tribunal ţigănesc particular. „Am decalat puţin termenul inaugurării, din cauza lucrărilor care au întârziat. Dar acum facem ultimele pregătiri, iar la finele lunii februarie vom da drumul Tribunalului de la Sibiu", spune Dorin Cioabă, cel care ar urma să fie şi preşedinte al acestei instanţe.

„Curtea de Apel" a Staborului

Între timp şi-a luat şi licenţa în Drept, la Universitatea „Lucian Blaga", din Sibiu. „Şi în momentul acesta sunt comunităţi în care se judecă după Stabor. Diferenţa e că aici, la Sibiu, vor veni numai cauzele grele, acelea care au o sentinţă dată de Staborul local, cu care învinuitul nu a fost de acord. Aici, Tribunalul va funcţiona ca o instanţă superioară celor deja existente în alte comunităţi de rromi. Va fi un fel de Curte de Apel", spune Dorin Cioabă.

Potrivit viitorului preşedinte al Tribunalului Ţigănesc de la Sibiu, cauzele se vor judeca după regulile Staborului Ţigănesc, iar preşedintele va lua decizia finală. Va ţine cont însă şi de verdictul dat de 20 de juraţi. „Familia noastră este mereu chemată pentru a media diverse conflicte, aşa că m-am gândit că ar fi mai simplu ca rromii să vină aici, să avem un sediu, iar eu să fiu preşedinte", povesteşte Dorin Cioabă.

Opt dintre cei 20 de juraţi ar urma să fie permanenţi, printre care şi regele Cioabă, care oricum, în acest moment, este krisinitor, adică judecător, iar restul vor fi aleşi în funcţie de părţile din proces. Dorin Cioabă susţine că majoritatea faptelor pe care instanţa ţigănească le judecă se referă la divorţuri cauzate de infidelitatea unuia dintre soţi. Pedepsele decise se raportează la viaţa socială, iar cei găsiţi vinovaţi sunt marginalizaţi, iar apoi sunt obligaţi să întemeieze familii cu români şi aşa li se pierde urma.

Rromii din Oltenia s-au arătat indignaţi de intenţia lui Dorin Cioabă. „În primul rând, rromii trebuie să apeleze la staborul pe care îl vor, nu la unul impus de cineva, iar în al doilea rând, cine este regele Cioabă să ne decidă nouă soarta? Noi nu suntem de acord cu aşa ceva şi suntem siguri că nimeni nu va apela la ajutorul lui", a declarat Ion Dumitru, de la Craiova. ;Gabriela Vişan

"Noi suntem chemați să mediem conflicte, aşa că m-am gândit că ar fi mai simplu ca rromii să vină aici."
Dorin Cioabă avocat