Craiova: Preoţia, între fapte şi vorbe goale. Ce se ascunde în spatele predicilor din Biserică

Mai multe articole care dezvăluie faptul că o mare parte dintre studenţi de la Teologie nu ţin post în această perioadă au stârnit reacţii din partea cititorilor. Întrebarea pe care Adevărul o lansează astăzi este: Câtă încredere mai au românii în Biserică şi în slujitorii acesteia?

Două materiale publicate zilele trecute pe site-ul Adevărul, "Student la Teologie: «De ce să ţinem post? Contează să nu facem prostii!»" şi "Student la Teologie: «Mâncarea mea de post e fasolea cu cârnaţi». Preot: «E vai de ei! Nu au mentori!»",  au determinat cititorii să comenteze situaţia din interiorul Bisericii Ortodoxe Române.

Citeşte AICI articolele care au generat reacţii:

Student la Teologie: „De ce să ţinem post? Contează să nu facem prostii!”

Student la Teologie: „Mâncarea mea de post e fasolea cu cârnaţi”. Preot: „Nu au mentori!”

Discuţiile au pornit de la un exemplu, Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii din Craiova, ai cărei studenţi recunosc faptul că nu se înfrânează de la bucate, în Postul Paştelui. Deşi au refuzat să-şi facă public numele, tinerii nu se sfiesc să spună că mănâncă produse pe bază de carne, lapte şi ou, motivându-şi alegerea prin lipsa de voinţă şi de rezistenţă în faţa tentaţiilor culinare. Deşi studenţii spun că sunt credincioşi şi că îl poartă pe Dumnezeu în suflet, aceştia sunt de părere că drumul spre mântuire nu se parcurge prin abstinenţă, ci în principal prin fapte bune. Câteva declaraţii sunt relevante în acest sens. „Contează să avem sufletul curat. Nu este cel mai important să nu ne atingem de produse de dulce. Anumite canoane din Cartea Sfântă trebuie îndulcite”, a afirmat un student din Oltenia.

Blamată de preoţi, testată de viitorii slujitori ai Bisericii

Voci din rândul studenţilor scot la iveală comportamente pe care Biserica le condamnă în săptămânile care preced Învierea Domnului, precum îmbuibarea, destrăbălarea, desfrâul şi chiar distracţia, considerate păcate. Din Biblie aflăm că părinţii Bisericii îşi petreceau timpul în post, de cele mai multe ori post negru, şi rugăciune fără încetare. În prezent, unii tineri care vor îmbrăca haina preoţească nu numai că nu reuşesc să renunţe la anumite alimente, dar spun că nu se dau deoparte nici când vine vorba de chermeze. „Momentan nu suntem preoţi. Mai avem până atunci. Poate ne facem profesori de religie”, este justificarea unuia dintre tineri.

"Ce ne facem dacă ajung în parohii?"

Mai mulţi cititori care au răspuns la articolele menţionate au scris că nu este normal ca regulile să fie încălcate tocmai de cei care le propovăduiesc. Unul dintre aceştia, semnat Buzu, se întreabă câtă credibilitate mai au aceste persoane în faţa enoriaşilor. „Ce ne facem dacă ajung în parohii? Cine oare i-a îndemnat a merge înspre această chemare (sau poate o consideră meserie). Cum poţi cere ca preot să postească enoriaţii dacă tu faci viraje înspre mâncarea care-ţi satură doar trupul? Cu sufletul ce mai facem oare?”, este curiozitatea lui Buzu.

"Biserica nu se identifică nici cu studenţii teologi de la Craiova"

Un alt cititor, semnat Mihai, crede că exemplele negative din Oltenia nu fac decât să construiască o imagine nefavorabilă Bisericii.  „Dacă veţi încerca să căutaţi în arhivă veţi găsi mai multe detalii despre astfel de articole scrise la comandă şi care lovesc în Biserica Ortodoxă, ce nu se identifică nici cu studenţii teologi de la Craiova nici cu alţi studenţi făcuţi la comandă pentru a le lua bani de taxe”, a scris Mihai la articolul "Student la Teologie: «De ce să ţinem post? Contează să nu facem prostii!»".

Adevărul lansează astăzi două întrebări: "Este situaţia de la Craiova un caz izolat?" şi "Câtă încredere mai au românii în Biserică?"