Urşii lui Ceauşescu trăiesc la parcul ZOO din Călăraşi
0Mamiferele, ajunse acum la vârsta de 35 de ani, au fost aduse în urmă cu 20 de ani dintr-o semi-rezervaţie din zona Argeşului, deoarece nu mai puteau fi îngrijite.
A fost o adevărată aventură pentru cei de la ocolul silvic să-i prindă. S-au chinuit trei luni pentru a-i captura şi a-i aduce la grădina zoologică din Călăraşi, unde exista şi spaţiul, dar şi personalul necesar pentru a-i îngriji.
La început, spun îngrijitorii, a durat ceva timp până când urşii din Alaska s-au acomodat. Prima persoană care a intrat în contact cu ei şi a reuşit să-i ajute să se adapteze a fost îngrijitoarea Elena Oprea.
Constanţa: Primul parc zoologic privat unde turiştii au grijă de animale
Cei care se ocupă de urşi, îi hrănesc şi îi îngrijesc, sunt Marius Drăgan şi tehicianul veterinar Ştefan Teodorescu, cel din urmă ocupându-se de ei de mai bine de 10 ani. „Sunt răsfăţaţi de către îngrijitori, care pe lângă hrana de bază: peşte, carne fiartă de pui, legume, salată, pâine, îi alintă cu biscuiţi şi cu napolitane“, spune Ştefan Teodorescu.
Rom are 500 de kilograme
Anita şi Rom s-au adaptat bine la Călăraşi şi sunt o specie nepretenţioasă şi mai puţin agresivă decât celelalte. Rom cântăreşte o jumătate de tonă, după urşii polari fiind cele mai mari carnivore.

Cele două exemplare primite de Ceauşescu de la Guvernul american îşi trăiesc ultimii ani din viaţă, media de vârstă pentru urşii de Alaska ţinuţi în captivitate fiind de 40 de ani. „Ei au acum 35 de ani.
Au avut un adăpost mult mai mare când au fost aduşi, dar pe măsură ce au îmbătrânit le-am micşorat spaţiul. Deoarece acum sunt mai limitaţi în mişcări, am extins spaţiul la urşii carpatini pentru că aceştia au pui“, explică specialistul Cristian Tatavura, directorul ZOO Călăraşi. Cei doi urşi de Alaska sunt pe cale de dispariţie în lume, fiind o specie protejată.
Dictatorul, primul vânător
Ceauşescu îi ţinea la rezervaţia din zona Argeşului pentru că intenţiona să creeze o nouă specie prin împrecherea lor cu ursul nostru carpatin.
„Motivul principal pentru care dorea reproducerea şi încrucişarea acestor urşi era vânătoarea, Ceauşescu fiind, după cum se ştie, un împătimit al acestui sport.
Împerecheri nereuşite
Încrucişarea speciilor a fost imposibilă, deoarece sunt rase diferite şi nu se pot obţine pui“, spune specialistul.
Fostul dictator urmărea să obţină specii de urşi de talie mare, pe care mai târziu să-i poată vâna împreună cu şefii de stat ai ţărilor „pretine“.
Citiți mai multe !
