Zece fotografii surprinzătoare: scene fermecătoare de iarnă în Clujul de altădată
0„Clujul de altădată” găzduia scene de iarnă feerice, cu multă zăpadă, cu oameni eleganţi şi zâmbitori, care mergeau la patinaj în palton şi cu joben. Clujenii au avut parte de peisaje hibernale desprinse parcă din cărţile poştale, până pe la începutul anilor 80, când „tristeţea” comunistă a început să-şi pună amprenta şi asupra iernii.
Atmosfera feerică a iernilor de altadată, cu patinatori pe gheaţa lacului din Parcul Central, primii schiori clujeni care la sfâşitul secolului al XIX-lea trasau primele pârtii de schi pe dealurile din apropierea Clujului, oraşul împodobit cu mantia argintie a zăpezii, dar şi troiene din perioada comunistă şi chiar o nuntă din anii '40 cu alai şi muzicanţi în unul din cartierele dispărute ale urbei, toate aceste scene, imortalizate în fotografii, pot fi văzute în colecţia de fotografii a lui Ucu Bodiceanu, director de programe la Casa Municipală de Cultură, şi a cercetătoarei Luminiţei Chiş.
„Dacă ar fi să fac o comparaţie între iernile de atunci şi cele de acum, pot să spun că după Moş Nicolae ningea şi se depunea un strat gros de zăpadă până prin martie. Erau troiene de zăpadă, ningea mult mai des. Era foarte frumos”, spune Bodiceanu.
Concursuri de patinaj pe lacul din Parcul Central
Patinaj pe lacul Chios
Unul dintre punctele centrale ale oraşului în perioada iernii era lacul din Parcul Central. „Avem imagini din 1900 cu lacul care era transformat iarna în patinoar. Pe lângă concursuri sportive, patinoarul era un loc de întâlnire unde venea <<lumea bună>>. După model vienez, o orchestră cânta aici şi se organizau baluri mascate la lumina făcliilor”, spune Ucu Bodiceanu. El susţine că aici veneau personalităţi ale patinajului internaţional pentru a promova sportul. „Una dintre aceste personalităţi este Lili Kronberger (12 Noiembrie 1890 – 21 mai 1974), fost campionaă mondaliă la patinaj bărbaţi, pentru că atunci nu erau concursuri pentru femei.Ea a fost prima sportivă care a patinat pe muzică, a fost o mare personalitate”, spune Bodiceanu. Lacul din parc a rămas centru de atracţie şi după al doilea război mondial. „Când eram copil mergeam în fieare iarnă, era foarte multă lume. Clădirea care este acum cazino era pavilion de patinaj, unde era amenajată garderoba şi unde puteai bea un ceai fierbinte.Erau preţuri derizorii, un ceai costa 50 de bani. Exista un echipament special pentru patinaj, pulovere cu dungi orizontale – albastu şi bej”, rememorează clujeanul.
Nuntă de oştezeni
Nuntă de oştezeni din 1940
Una dintre fotografiile interesante ale expoziţiei înfăţişează o nuntă de oştezeni din 1940. „Poza e făcută pe o stradă lăturalnică a Clujului, acum cartierul Gheorgheni. Putem să ne dăm seama că sunt oştezeni după portul popular al femeilor. Observăm de asemenea că alaiul era însoţit de lăutari. Oştezenii aveau grădini în zona din apropierea oraşului şi îi aprovizionau pe clujeni cu legume de cea mai bună calitate. Aceştia erau foarte mândri de portul lor popular. Îmi amintesc că veneau la piaţa din faţa zonei unde acum e cinematograful „Florin Piersic”.
Pe vremea comunismului au cam dispărut, statul le-a luat grădinile... Acum mai poţi vedea câţiva oştezeni prin pieţe, dar nu-şi mai păstrează portul tradiţional”, spune clujeanul.
Taximetre elegante în Cluj la mijlocul secolului trecut
Clujul cosmopolit
Pe o altă fotografie, datând de la mijlocul secolului trecut, puteam vedea una dintre laturile Pieţei Unirii, unde stau încolonate, un şir de maşini negre, elegante. „Era o staţie de taximetre acolo, acum s-a mutat. Putem vedea că erau maşini stăine, foarte elegante. Clujul era un oraş cosmopolit. Am găsit la Cluj catoloage de prezentare ale unor producători de maşini, imediat după ce a apărut autoturismul. Oraşul era locuit de oameni cu stare, oameni de afaceri, profesori universitari, medici importanţi, lume bună. Erau multe cinematografe, Corso, Select, Rio, Forum. Erau studiourile de film ale lui Jeno Janovics, care a făcut două teatre în Cluj şi era reprezentantul companiei Pathe”, povesteşte Bodiceanu.
Autobuz din anii 80.
Zăpezile din Clujul comunist
Până în anii 70, iernile din Cluj şi-au păstrat farmecul, fără a fi atinse de neajunsurile din epoca comunistă. „Ningea mult, erau troiene, era foarte frumos. Atunci se găseau de toate, mergeam la dans, la televizor erau programe elegante şi educative. Atmosfera era foarte plăcută”, spune Bodiceanu.El îşi aduce aminte de orăşelul copiilor amenajat în parcul din spatele Teatrului Naţional, unde erau amenajate căsuţe unde se vindeau dulciuri şi jucării. Erau un brad imens şi multă zăpadă. În librării erau amenajate căsuţe unde se vindeau cărţi de poveşti pentru copii. Din anii 80, situaţia a început să se înrăutăţească. „A început să fie o atmosferă mai tristă din anii 80, de când a început criza. Iluminatul public nu era ca acum, era mai trist. Străzile nu erau curăţate de zăpadă. În 1985 a fost o iarnă cruntă în care a fost interzisă circulaţia autoturismelor pe stradă. Nu prea mergeam la colindat. De Crăciun se stătea cu familia, iar de Revelion se mergea acasa la unul dintre prieteni. Se dansa, ascultam muzică pe discuri de vinil, Beatels, Rolling Stones, Led Zeppelin, Deep Purple, formaţii ungureşti. Nu dădeam aşa de mare importanţă mâncării. Făceau fetele nişte sanviciuri, luam nişte cremwurşti. De băut se bea votcă rusească, vin, bere nu prea, că nu era bună. La 12 noaptea vorbea Ceauşescu şi gata, nu erau focuri de artificii. Ne opream puţin şi apoi cheful continua până dimineaţa”, povesteşte Bodiceanu. El şi Luminiţa Chiş au selectat cele mai interesante poze de arhivă şi au organizat expoziţia”Clujul în zăpezile de altădată”, la Galeria Lateralia, din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga", ce poate fi văzută în perioada 11 decembrie 2015- 11 ianuarie 2016, orar: 8-20.
Citeşte şi
Băile Someşeni, staţiune pentru englezi
Se încarcă comentariile...
