Duelul celor trei capitale: Cum sunt percepute în Occident Clujul, Timişoara şi Iaşiul

Cum văd marile ghiduri turistice Clujul şi celelalte două metropole din ţară care şi-au anunţat intenţia de a deveni următoarea Capitală Culturală Europeană din România

FOTOGALERIE Bucureştiul a fost declarat cea mai urâtă capitală din Europa. Tu ce părere ai?

Clujul, Timişoara şi Iaşiul sunt cele mai mari trei oraşe din afara Bucureştiului, trei capitale de provincii istorice, trei poli naţionali de creştere. Mai nou, sunt şi cele trei oraşe care au ambiţia de a fi următoarea Capitală Culturală Europeană pe care o dă România.

Pornind de la premisa de bun-simţ că modul în care sunt percepute în Occident cele trei oraşe poate influenţa alegerea viitoarei Capitale Culturale Europene din România, „Adevărul” a analizat modul în care ele sunt descrise de unele dintre cele mai importante ghiduri turistice din lume - Ghidul Verde Michelin, Lonely Planet  şi National Geographic Traveler.

GALERIE FOTO: TIFF 2011 a debutat oficial cu un show grandios, la Cluj




Giratoriul Unirii

„Un oraş în care trebuie să-ţi faci timp să intri”, aşa îşi încep relatarea despre Cluj-Napoca redactorii Ghidului Verde Michelin. Oraşul este prezentat drept un oraş universitar animat, cu o atmosferă primitoare şi un centru istoric plin de comori, este criticat însă la capitolul parcări în zona centrală, dar şi la trafic, asemănat cu cel din Bucureşti.

GALERIE FOTO: Balul Operei Cluj 2010




Cât despre kilometrul 0 al oraşului, Piaţa Unirii, aceasta este comparată cu un mare sens giratoriu: „Mărginită de frumoase imobile construite în toate stilurile, această piaţă dreptunghiulară ar putea fi agreabilă dacă ar lipsi circulaţia intensă şi zgomotoasă care transformă platforma pe care se înalţă catedrala gotică într-un fel de intersecţie circulară”. Ghidul Verde Michelin recomandă turiştilor petrecerea a cel puţin două zile pe malul Someşului.


Piaţa Unirii, cu statuia lui Matia Corvin şi ruinele romane prezervate sub sticlă, este kilometrul zero al Clujului

Şi Timişoara beneficiază de o descriere caldă în Ghidul Verde Michelin: „… «Mica Vienă» este un oraş dinamic, în plin avânt economic, totodată universitar şi cosmopolit”. Piaţa Unirii este recomandată cu căldură turiştilor care poposesc pe malurile Begăi: „Acest vast patrulater reprezintă unul dintre ansamblurile urbane cele mai seducătoare din ţară. În majoritate baroce, edificiile care-l încojoară sunt superb restaurate. Timişoara este notată pozitiv şi la capitolul parcuri şi verdeaţă. Zona adiacentă canalului Bega, alături de parcurile din jur, este sugerată turiştilor care iubesc plimbările lungi.

GALERIE FOTO: Bisericile Timişoarei sunt iluminate feeric



„Iaşiul se proclamă leagănul culturii româneşti (...) Oraşul seamănă cu Bucureştiul, însă, fiind mai mic şi mai puţin plat, pare şi mai preţios”, scriu redactorii Ghidului Verde Michelin. Orice vizită în Capitala Moldovei ar trebui să se dureze cel puţin două zile, consideră aceştia. Fosta Capitală a României lui Cuza, Iaşiul este prezentat ca un oraş al artei, istoriei şi religiei. Atracţiile turistice recomandate sunt bisericile şi animaţia conferită de studenţia. Iaşi este cotat tot cu o stea de Ghidul Verde Michelin. „Piaţa Unirii reprezintă imaginea oraşului, un spaţiu heteroclit şi animat în care tramvaiele asigură ambianţa sonoră”, descriu cei de la Michelin piaţa centrală a oraşului.

GALERIE FOTO: Frumuseţea cartierului Copou, din Iaşi, pe timp de iarnă



Iaşiul respiră cultură

Cei de la Lonely Planet apreciază calitatea vieţii de noapte a Clujului, poreclindu-l încă de la început „Club-Napoca”. „E faimos pentru zecile de discoteci şi cluburi ascunse în caverne pline de studenţi neobosiţi. Deşi traficul alarmant abate atenţia de la ceea ce este cu adevărat important, Clujul rămâne unul dintre cele mai primitoare şi mai vibrante oraşe din România”, scriu cei de la Lonely Planet.

GALERIE FOTO: Spectacol de teatru de la festivalul TIFF



Tot ei recomandă oraşul de pe Someş turiştilor, menţionând că este „real”, „plin de viaţă” şi „cosmopolit”. Ca şi culoare locală, Lonely Planet menţionează tensiunile dintre etnicii români şi cei maghiari despre care spun că „deşi aproape nimeni nu va recunoaşte acest lucru, tensiunile dintre maghiari şi români rămân uşor evidente şi e aproape sigur că vom primi câteva scrisori de la cititori doar pentru că am amintit de acest lucru”.

„Iaşiul are o energie şi o profunzime a caracterului care îţi cad imediat dragi” - Lonely Planet

Iaşiul este văzut de redactorii Lonely Planet ca un oraş care respiră cultură, dar turistul este îndemnat să încerce să vadă „prin pereţi” dacă vrea o dimensiune cât mai exactă a oraşului. „Legenda spune că sistemul stradal al Iaşiului a fost proiectat de un măgăruş cu trei picioare legat la ochi”, glumesc cei de la Lonely Planet, în descrierea pe care o fac capitalei Moldovei.

GALERIE FOTO: Palatul Culturii din Iaşi



Iaşiul este decris ca unul dintre cele mai imporante centre de învăţământ evreieşti de la începutul secolului al XVIII-lea, menţiondând şi deschiderea primului teatrului profesional evreiesc din lume, în 1876.

Timişoara este prezentată de Lonely Planet ca primul oraş liber al ţării. Sunt menţionate două pieţe centrale, Unirii, centrul istoric al oraşului, şi Victoriei, un „larg bulevard pietonal”. "Mai mult, Timişoara are conexiuni sale rutiere, atât feroviare cât şi aeriene, fiind cel mai important nod de legătură cu Vestul, depăşind chiar şi Capitala la acest capitol”, scriu cei de la Lonely Planet. Ei observă însă că gara mare a oraşului, Timişoara Nord, se află de fapt, în partea de Vest a Centrului.

GALERIE FOTO: Timişoara în imagini superbe



„Chiar dacă evenimentele care au condus la revoluţia din Timişoara au fost confuze şi fără nici o direcţie, nimeni nu poate nega statutul de oraş care a pornit Revoluţia”, scrie Lonely Planet, într-o casetă care poartă titlul „Nu vă puneţi cu Timişoara”.

Clujul emană un aer de măreţie liniştită

„Deşi se modernizează rapid, Clujul încă emană un aer de măreţie liniştită; acest lucru se datorează unei varietăţi de clădiri de epocă, întrucât oraşul a avut norocul să scape de sistematizarea de sub comunişti”, scriu cei de la National Geographic Traveler.

GALERIE FOTO: Balul Operei din Cluj a adus Parisul în Transilvania



Ei menţionează o sumedenie de obiective turistice, precum Hotelul Continental, statuia şi Casa lui Matia Corvin, Biserica Sfântul Mihail şi Muzeul de Artă. Este menţionată şi Universitatea „Babeş-Bolyai”, recunoscută ca cea mai mare universitate din ţară. 

Timişoara, o stare de spirit


„Unii oameni spun că Timişoara nu este un oraş, ci o stare de spirit, una pronunţat central-europeană” - National Geographic Traveler

„Unii oameni spun că Timişoara nu este un oraş, ci o stare de spirit, una cu un pronunţat caracter central european. Cu şase universităţi  nu este surprinzător că oraşul (…) trebuie să se fi simţit mai independent decât restul ţării ... ”, scriu redactorii de la National Geographic Traveler, când vine vorba de metropola bănăţeană. Piaţa Victoriei, Piaţa Unirii, cartierul Cetate, Catedrala Ortodoxă şi Palatul Dauerbach, Muzeul Banatului şi Castelul Huniade sunt doar câteva dintre obiectivele turistice menţionate în paginile dedicate Timişoarei.

GALERIE FOTO Parcurile Timişoarei în duminica Floriilor

„Deţine cea mai veche universitate din România, o orchestră filarmonică prestigioasă şi un teatru superb; mai mult, oraşul se luptă să-şi recâştige statutul de important centru cultural şi intelectual”, spun cei de la National Geographic Traveler despre fosta Iaşi. Palatul Culturii şi muzeele pe care acesta le găzduieşte, dar şi Biserica Sfântul Nicolae sunt obiective pe care turiştii sunt sfătuiţi să nu le rateze.

„Războiul stelelor” Michelin

Ghidul Verde Michelin este singurul dintre cele trei luate în calcul care oferă o ierarhie clară a obiectivelor turistice. Trei stele primesc cele considerate „de vizitat neapărat”, două cele care „merită o abatere din drum” şi o stea cele considerate „interesante”. Timişoara este singurul oraş dintre cele trei care beneficiază de două stele, Clujul şi Iaşiul fiind cotate cu câte o stea.

GALERIE FOTO: „Drumul Crucii“ a fost refăcut în centrul Clujului



Totuşi, Timişoara nu este trecută pe lista locurilor de pe traseul esenţial al ghidului, pe care se regăsesc însă Clujul şi Iaşiul. Dacă per total oraş Clujul nu are decât o stea, individual, Biserica Sfântul Mihail, Muzeul de Artă şi cel Etnografic sunt notate cu câte două stele. Singurul oraş notat cu trei stele în România este Sibiul.

GALERIE FOTO: Centrul istoric al oraşului Sibiu



Cum se văd oraşele între ele

În încercarea de a găsi oraşul cel mai atractiv turistic dintre cele trei, „Adevărul” a solicitat şi părerea unor agenţi turistici care se ocupă de „circuite interne”. „Iaşiul e într-o continuă stare de reabilitare. Nu prea ai ce să le arăţi acum turiştilor. La Cluj ştiu că s-a lucrat mult la infrastructură şi la aspectul turistic”, a spus Andy Borbely, de la Cliven Tours Iaşi.

GALERIE FOTO: Monumente istorice din Iaşi



„Timişoara e foarte frumoasă. Are o sumedenie de parcuri. E un oraş chiar impresionant. Despre Cluj nu prea ştiu multe lucruri şi Iaşiul e la fel de multă vreme : un imens şantier”, a răspuns şi Maria Ariton de la Arias Holidays Iaşi. „Şi Timişoara e frumoasă, dar parcă nu la fel de frumoasă precum Clujul. Acolo simţi practic istoria la fiecare pas”, a spus una dintre angajatele Eximtur Timişoara, care a preferat să rămână anonimă.

GALERIE FOTO: Timişoara plină de culoare



„Dintre cele trei, Timişoara se remarcă prin multiculturalism şi istorie bogată, de aceea cred, fără patriotism local, că merită titlul de Capitală Culturală Europeană”, a declarat Gabriela Petcana director general  al agenţie de turism Ultramarin  din Timişoara. „Cluj este un oraş superb, curat, unul dintre cele mai vechi şi ţară, de aceea şi merită să fie Capitală Culturală Europeană “, crede Codruţ Indrei, de la agenţia clujeană „Occidental Travel”.

Trei ghiduri pentru trei capitale

Ghidul Verde Michelin, ediţia 2011, este unul dintre cele mai complete ghiduri turistice disponibile în acest moment pe piaţă. Cuprinde atât circuite tematice descrise pe înţelesul tuturor, dar şi fotografii menite să atragă atenţia cititorului. Mai mult, redactorii nu se dau în lături să critice acolo unde e de criticat.
National Geographic Traveler nu se compară cu celelalte ghiduri la capitolul informaţii generale, însă acoperă sfera informaţiilor  de bază pentru o excursie reuşită. Beneficiază şi de cele mai multe fotografii dintre toate cele trei ghiduri analizate. Rareori este ceva criticat în paginile faimosului ghid.

Lonely Planet poate părea plictisitor, din cauza lipsei aproape totale a pozelor care să însoţească descrierile. Este însă cel mai complet dintre ghidurile analizate, iar informaţiile abundă în date istorice şi legende locale, într-o asemenea măsură încât turistului să i se trezească dorinţa de aventură. Oferă informaţii complete despre cazare, locuri bune de mâncat etc.