Universitatea „Babeş-Bolyai“, reclamată la ONU

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un raport „din umbră“ prezentat Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale deplânge situaţia maghiarilor de la cea mai mare universitate din Transilvania, Universitatea „Babeş-Bolyai“ (UBB), din Cluj-Napoca.

Raportul denumit „din umbră“ îl dublează pe cel oficial, a fost prezentat la începutul acestei săptămânii la Geneva, în faţa Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, şi a fost întocmit de trei organizaţii maghiare din România: Comitetul de Iniţiativă Bolyai, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi Asociaţia Pro Regio Siculorum.
 
Printre aspectele semnalate în document se numără faptul că doar 7.000 din cei 32.000 de studenţi sunt maghiari, comunitatea academică maghiară nu are autonomie financiară sau de decizie, dar şi că pe culoarul rectoratului sunt doar efigiile rectorilor români, cei maghiari, de dinainte de 1919, fiind omişi.

Păreri împărţite între studenţi

În plus, raportul reclamă faptul că nicio cerere nu poate să fie înaintată în maghiară şi niciun document oficial nu este emis în maghiară. „Una dintre cele mai mari probleme este că limba maghiară nu are statut oficial şi egal cu cel al limbii române în UBB. De exemplu, nu sunt inscripţii maghiare în universitate la fel de multe ca cele în limba română“, a declarat, pentru „Adevărul “, Peter Hantz, unul dintre semnatarii raportului. Acesta este un fost cadru didactic la Facultatea de Fizică din UBB, concediat în 2007.

Reporterii „Adevărul” au constatat, însă, că la intrarea în universitate, mesajele de întâmpinare sunt şi în limba maghiară, iar pe ecranele din holul principal rulează şi texte informative în această limbă, alături de română şi germană.

image

Studenţii maghiari, spun, însă, că inscripţii maghiare se găsesc doar în sediul central şi cel mult în facultăţile de teologie romano-catolică sau reformată, cu predare exclusive în limba maghiară. „Ar fi frumos să fie inscripţii bilingve în toate clădirile Universităţii, dar ne-am obişnuit cu situaţia. Oricum, ceea ce se face acum nu e suficient pentru ca UBB să se numească bilingvă sau trilingvă”, este de părere Vincze Robert, student la Facultatea de Comunicare şi membru în senatul UBB.

„Putem depune cereri în maghiară, mai ales la facultatea de teologie la care sunt studentă, dar preferăm să le facem în română, ca să fie înţelese de cât mai multă lume”, declară şi Halnagy Csilla, o altă student a liniei maghiare din UBB.

Situaţie nuanţată

În nume personal, prorectorul UBB Magyari Tivadar, responsabilul liniei maghiare, spune că situaţia nu e atât de neagră, precum cea descrisă în raportul celor trei ONG-uri. „Putem redacta planuri de învăţământ în limba maghiară, ba chiar le putem depune la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) în maghiară. Din martie 2008, putem lua independent anumite decizii, cu privire la conţinutul studiilor sau cu privire la angajari. Cât despre cererile şi documentele oficiale în limba maghiară, eu am acceptat şi am răspuns la astfel de solicitări în limba maghiară“, a declarat prorectorul.

El a precizat că nicio facultate nu are independenţă financiară, de vreme ce universitatea are un singur cont bancar, o singură personalitate juridică şi o singură contabilitate.

Citeşte aici ce a decis Comitetul ONU

No comment de vacanţă

„Adevărul“ a solicitat ieri dimineaţă o reacţie oficială din partea Universităţii „Babeş-Bolyai“, cu privire la cele semnalate în raportul neoficial, însă această reacţie nu ne-a putut fi oferită pentru că întreaga conducere a universităţii se află în concediu sau în străinătate.

Raport politic, nu de drepturile omului

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CEDR) se întruneşte la Geneva în perioada 2-27 august 2010, ocazie cu care 11 ţări din întreaga lume, printre care şi România, prezintă rapoarte cu privire la situaţia minorităţilor. Delegaţia României, care a prezentat raportul oficial în 9 şi 10 august a fost condusă de Csaba Ferenc Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Acesta este de părere că raportul neoficial prezentat de ONG-uri este unul mai mult politic, decât unul care semnalează încălcări ale drepturilor omului. „Unele lucruri nu sunt dovedite cu cazuistică, astfel că au doar un rol informativ. Documentul ONG-urilor a fost luat în considerare de către Comisia ONU doar ca titlu informtiv, consultativ. Consiliul are dreptul să pună întrebări autorităţilor române cu privire la aspectele semnalate de ONG-uri. De altfel, legat de UBB chiar ne-au întrebat cum stau lucrurile cu finanţarea învăţământului superior în limba maghiară”, a declarat preşedintele CNCD. „Aspectele semnalate în acest document se pot lămuri pe plan local, nu trebuie duse în faţa ONU pentru că nu se eliberează, de exemplu, o diplomă în limba maghiară”, este de părere Csaba Ferenc Asztalos.

El a subliniat la CNCD nu a fost înregistrată încă nicio sesizare de încălcare a drepturilor minorităţilor în UBB.

Ce este CEDR

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale este un corp de experţi independenţi care monitorizează implementarea Convenţiei privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială de către ţările semnatare. Ţările semnatare sunt obligate să transmită în mod regulat rapoarte cu privire la respectarea acestei convenţii. În plus, comitetul se poate informa şi din surse independente, în cazul de faţă din raportul celor trei ONG-uri maghiare.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite