Adevarul.ro

Naţiunile Unite vor recomanda României, cel mai devreme în noiembrie, să adopte statutul minorităţilor naţionale, proiect UDMR blocat în Parlament din 2005. În ceea ce priveşte autonomia teritorială a maghiarilor din Transilvania, ONU s-a pronunţat negativ.

Proiectul de lege privind Statutul minorităţilor naţionale, elaborat de UDMR, a fost negociat de formaţiunea maghiară din 2005 încoace, la fiecare participare în coaliţiile de guvernare, dar a fost blocat în Parlament.

Proiectul garantează autonomia culturală a minorităţilor naţionale, care înseamnă capacitatea comunităţii unei minorităţi naţionale de a avea competenţe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă, prin consilii alese de către membrii săi. În acest scop, se propune înfiinţarea Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale (CNAC).

Ce a fost la Geneva

Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CEDR) a analizat luni şi marţi, la Geneva, situaţia României. În frunte cu Asztalos Ferenc, delegaţia română a prezentat experţilor Naţiunilor Unite al 19-lea raport periodic privind respectarea de către România, în perioada 1999-2010, a reglementărilor în domeniul discriminării.

Citeşte şi Universitatea „Babeş-Bolyai”, reclamată la ONU

Pentru că trei asociaţii maghiare legate direct de UDMR şi Laszlo Tokes, aşa cum a relatat adevarul.ro, au trimis la ONU un "Raport din umbră", în care se cere autonomia teritorială a "Ţinutului Secuiesc", Comitetul ONU a avut luni dimineaţă, înaintea discuţiilor cu România, o întrevedere cu reprezentanţii respectivelor asociaţii.

Citeşte aici Raportul

Potrivit lui Asztalos Ferenc, Comitetul ONU nu a pus delegaţiei României întrebări din raportul prezentat de asociaţiile cu interese maghiare. "Despre ONG-urile maghiare s-a arătat că Convenţia (Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare, la care România a aderat la 15 septembrie 1970, n.r.) nu garantează drepturile colective ale unei comunităţi ci doar drepturile individuale. Autonomia (teritorială, n.r) este o chestiune vagă, nedeterminată şi descentralizarea în sănătate, educaţie, etc, este o formă de autonomie", a zis şeful delegaţiei române la ONU.

Comitetul ONU a întrebat România de folosirea limbii maghiare în administraţia locală şi în justiţie şi de finanţarea de către stat a învăţământului superior în limba maghiară. "Sunt probleme la Babeş-Bolyai şi la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureş", a adăugat Asztalos Ferenc Csaba.

Concluziile şi recomandările ONU

     • „două recomandări, posibile recomandări, enunţate luni de Comisie, se referă la necesitatea adoptării legii educaţiei şi a legii privind statutul minorităţilor naţionale".

Potrivit proiectului privind statutul minorităţilor, statul recunoaşte şi garantează autonomia culturală a minorităţilor naţionale, care înseamnă capacitatea comunităţii unei minorităţi naţionale de a avea competenţe decizionale în problemele privind identitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă, prin consilii alese de către membrii săi. În acest scop, se propune înfiinţarea Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale (CNAC).

De acordul Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale ar fi nevoie, potrivit iniţiativei, la înfiinţarea instituţiilor de cultură de drept public sau a subunităţilor acestora, în limba minorităţii naţionale, la numirea sau schimbarea conducerilor instituţiilor de cultură de drept public. Potrivit unei alte propuneri, conducerea redacţiilor în limba minorităţilor naţionale de la posturile publice de radiodifuziune şi de televiziune este numită numai cu acordul CNAC, al minorităţii naţionale în cauză, respectiv după consultarea organizaţiei reprezentative a acelei minorităţi naţionale.

Potrivit proiectului minorităţile naţionale sunt reunoscute ca factori constitutivi ai statului român, statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase, minorităţile naţionale, pot folosi simbolurile naţionale şi pot organiza sărbătorile naţionale şi religioase proprii, în condiţiile legii, "În învăţământul preuniversitar cu predare în limba minorităţilor naţionale toate disciplinele vor fi studiate în limba maternă, cu excepţia limbii şi literaturii române",

La înfiinţarea, desfiinţarea, funcţionarea unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat cu predare în limba maternă şi stabilirea ofertei educaţionale ale acestora, vor fi consultaţi în mod obligatoriu reprezenzanţii minorotăţii naţionale respective, iar toate aceste măsuri se vor lua numai cu acordul Consiliului Naţional al Autonomiei Culturale al minorităţii naţionale în cauză.

În unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere semnificativă să se asigure folosirea limbii minorităţii naţionale în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile admnistraţiei publice locale precum şi cu serviciile publice deconcentrate.

În proiectul de lege se adăuga publicarea actelor administrative şi normative şi în limba minorităţii naţionale respective, comunicarea la cerere a actelor administrative individuale şi în limba minorităţii naţionale respective şi posibilitatea organizării cursurilor şi examenelor pentru obţinerea permisului de conducere auto şi în limba minorităţii respective.

     • statul romîn a fost sfătuit să ia măsuri de protejare a grupurilor vulnerabile în faţa crizei financiare

     • ONU va face României atât propuneri cu caracter general cât şi recomandări specifice, ele urmând să fie publicate oficial de ONU cel mai devreme în luna noiembrie

     • majoritatea propunerilor specifice se vor referi la problema romilor şi o posibilă recomandare de acest fel va fi o mai bună colectarea a datelor, pentru că în 2002, la actualul recensământ din România, 500.000 de români au declarat că sunt de etnie romă, în timp ce numărul lor real este de aproximativ 2 milioane "şi ei (Comitetul ONU, n.r.) nu au înţeles de unde această diferenţă"

     • "lucrul pozitiv pentru România este că nu mai ascunde aceste probleme legate de drepturile omului şi discriminare, ci le spune deschis, lucru care a fost apreciat şi de către Comisie"

Referitor la ceea ce mai trebuie făcut în România pentru eliminarea formelor de discriminare, Asztalos Ferenc a spus că "la egalitatea de şanse trebuie doar să fie aplicată legea", în privinţa romilor este nevoie de „accelarea" acţiunilor afirmative pe educaţie, trebuie să fie urmărită calitatea învăţământului pentru minorităţi şi nu doar cantitatea şi în ceea ce îi priveşte pe maghiari " să lămurim odată situaţia de la Babes-Bolyai şi finanţarea de către stat a instituţiilor de învăţământ superior".

"Sunt probleme la intrarea romilor în unele localuri"

Audierea României a început luni printr-un discurs introductiv al raportorului ONU şi un discurs al şefului delegaţiei României, după care s-a dat cuvântul fiecărui membru al delegaţiei române. După aproximativ o oră, cât a durat prezentarea, "raportorul a spus că documentul trimis de România a fost foarte bine realizat, foarte consistent. A apreciat că România a adus date actualizate, inclusiv din 2008, a apreciat cadrul legislativ eficient împotriva discriminării, a spus că este un progres pentru România.Comentariile au fost apreciative", a declarat pentru adevărul.ro şeful delegaţiei României, Csaba Ferenc Asztalos.

Comitetul a mai apreciat că în delegaţia Româniie au fost mai multe femei decât bărbaţi şi că şeful delegaţiei a fost minoritar, "ceea ce alte state nu au făcut", potrivit lui Asztalos.

Răspunsurile României la întrebările Comisiei au venit marţi.

Referitor la comunitatea romă, delegaţia română a prezentat acţiunile afirmative, programele derulate pe problema accesului la muncă şi faptul că din conducerea CNCD fac parte doi romi. În ceea ce priveşte accesul romilor în locuri publice, delegaţia României a spus că "sunt probleme la intrarea în unele baruri, localuri".

S-a mai discutat despre discriminarea romilor prin mass media, evacuările forţate şi problema accesului pe piaţa muncii.

Discriminarea în sport a fost un alt subiect dezbătut: problemele de pe stadioane cu sloganurile anti-romi şi anti-maghiari, campaniile anti-rasiste realize de CNCD în colaborare cu Federaţia Română de Fotbal, faptul că la fiecare meci e un banner împotriva discriminării.

Comitetul ONU "a întrebat dacă declaraţiile rasiste ale politicienilor sunt sancţionate" şi a mai fost interesat de antisemitism. "Aici România a avut o prezentare foarte bună", a zis Asztalos.

"Apreciez că a fost un succes", s-a referit oficialul român la cele două zile de convorbiri cu reprezentanţii ONU.