Schimbarea la faţă a Bucureştiului

MODERNIZARE În Bucureşti au fost finalizate în anul 2011 mai multe proiecte de mari dimensiuni, care au adus schimbări considerabile oraşului

Anul care tocmai s-a încheiat a fost unul bun pentru Bucureşti. Mai multe proiecte de amploare, dintre care unele începute cu zeci de ani înainte, au fost finalizate, aducând schimbări semnificative în viaţa oraşului.

Pasajul Basarab, finalizat după cinci ani

Primul proiect de mari dimensiuni la care lucrările au fost terminate anul trecut a fost Pasajul Basarab. Acesta a fost inaugurat pe 18 iunie printr-o paradă, iar bucureştenii au putut în aceeaşi zi să se plimbe pe noua construcţie. Pasajul a fost deschis traficului rutier de a doua zi, ocazie cu care pe pod a început să circule şi tramvaiul 34, care peste câteva săptămâni s-a transformat în 1, prima linie cu un traseu inelar din Capitală.

Piatra de temelie pentru Pasajul Basarab a fost pusă în noiembrie 2006. Lucrările au mers însă greu, în special din cauza expropierilor. Nici deschiderea pasajului n-a fost lipsită de probleme, rezistenţa construcţiei fiind pusă la îndoială de cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Pasajul nu este finalizat nici acum în totalitate. Astfel, staţia de tramvai de pe podul hobanat, dotată cu scări fixe, lifturi şi escalatoare menite să asigure legătura între peroane şi sol, precum şi staţia de metrou Basarab, deşi a fost terminată, nu au fost puse în funcţiune deoarece trotuarul rulant care ar trebui să asigure conexiunea cu Gara de Nord nu a fost încă instalat.

Pasajul Basarab face legătura între Bulevardul Nicolae Titulescu – Şoseaua Orhideelor – Podul Grozăveşti – Bulevardul Vasile Milea (pentru circulaţia tramvaielor), respectiv Şoseaua Grozăveşti, întregind astfel inelul principal de circulaţie al Bucureştiului în partea de Nord-Vest. Proiectul cuprinde două traversări majore, una a râului Dâmboviţa peste podul existent, care a fost lărgit, şi alta a căii ferate în zona Gării de Nord. Viaductul principal al pasajului are o lungime totală de 1.450 de metri (din care 117 metri podul pe arce peste râul Dâmboviţa, respectiv 340 metri podul hobanat peste zona Gării de Nord), cu bretele de acces la pasaj de 1.126 de metri lungime şi rampe de acces de 1.250 de metri. Valoarea investiţiei este de 1,22 miliarde lei.

Arena Naţională, în cifre

A urmat, pe 6 august, deschiderea stadionului Arena Naţională. Inaugurarea noului stadion a avut loc prin evenimentul Noapte Albă la Arena Naţională, la care au luat parte peste 100.000 de bucureşteni dornici să vadă investiţia. Stadionul a avut parte şi de o inaugurare oficială, o lună mai târziu, când a avut loc meciul de fotbal dintre echipele României şi cea a Franţei, din preliminariile Campionatului European de Fotbal din 2012. Meciul a fost marcat de scandalul cauzat de starea proastă a gazonului.

La Arena Naţională lucrările au început în mai 2008, după ce a fost terminată demolarea vechiului stadion din Complexul Sportiv „Lia Manoliu“. Arena Naţională dispune de 55.000 de locuri pentru spectatori, dintre care 20.000 de locuri sunt la Tribuna I, 364 de locuri pentru presă, echipate cu pupitre individuale şi 270 de locuri destinate persoanelor cu handicap, inclusiv însoţitorilor acestora. Stadionul a fost proiectat cu 94 de căi de acces, astfel încât intrarea şi evacuarea spectatorilor să se poată realiza în 20 de minute, un cub video, situat în centrul terenului, echipat cu patru ecrane a 30 de metri pătraţi fiecare, şapte puncte de prim-ajutor, şapte puncte de Poliţie, un punct de pompieri şi o parcare subterană cu 192 locuri.

Stadionul mai are săli de conferinţe şi restaurante pentru organizarea diferitelor tipuri de evenimente şi două subsoluri, unde sunt amenajate locurile de parcare, spaţiile tehnice şi cele destinate echipelor de fotbal, antrenorilor şi reprezentanţilor presei, precum şi accesul sportivilor. Arena Naţională este unul dintre puţinele stadioane din Europa cu standard „Elite“. Stadionul va avea şi o parcare supraetajată, cu o capacitate de 1.200 de locuri.

La construirea stadionului au lucrat peste 8.000 de muncitori. Valoarea insvestiţiei este de 234 de milioane euro. În 2012, aici se va juca Finala UEFA – Europa League, ceea ce pentru Bucureşti reprezintă cel mai mare eveniment sportiv din ultimii 20 de ani.

Staţie de epurare la Glina

În luna octombrie a venit rândul unui alt obiectiv de mari dimensiuni pentru a fi inaugurat. Este vorba despre Staţia de Epurare a Apelor Uzate a Municipiului Bucureşti din localitatea Glina, judeţul Ilfov. Lucrările la prima etapă a proiectului au început la mijlocul anilor ’80, Bucureştiul fiind până la finalizarea acesteia una dintre puţinele capitale europene care nu dispunea de o staţie de epurare a apelor menajere, pluviale şi industriale.

În urma finalizării primei etape a staţiei va putea fi epurată doar jumătate din apa poluată provenită din Bucureşti (10 metri cubi pe secundă), iar diferenţa va fi procesată după terminarea celei de-a doua faze a investiţiei, prevăzută pentru 2015. Din cantitatea de apă epurată acum, jumătate este curăţată final, prin tratamente biologice, conform reglementărilor în vigoare.

Valoarea totală a lucrărilor a fost de 108,3 milioane euro, dintre care 65% au provenit de la Uniunea Europeană şi doar 3% de la Guvernul României. Restul banilor au fost luaţi prin credite de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi de la Banca Europeană de Investiţii. Staţia este acum în perioada de garanţie de 12 luni şi este operată de SC Apa Nova Bucureşti SA.

Pentru faza a doua a staţiei se va încerca obţinerea unei finanţări din Fondurile de Coeziune. Procedurile de licitaţie pentru etapa a doua se estimează că vor fi lansate în prima jumătate a anului 2012. Valoarea investiţiilor pentru cea de-a doua etapă a proiectului este de aproximativ 350 de milioane de euro.

Alte investiţii

Primăria Capitalei se mai poate lăuda şi cu finalizarea lucrărilor la Teatrul Excelsior, prima instituţie culturală de acest tip construită în ultimii 20 de ani în Bucureşti, Parcul Mogoşoaia, cu o suprafaţă de şapte hectare, spitalul Colţea, străpungerea 1 Mai, precum şi la Bulevardul Matei Basarab. Ar mai fi de menţionat lucrările de modernizare din cartierele Apărătorii Patriei şi Giuleşti-Sârbi.

Proiecte ale autorităţilor centrale

În Capitală au mai fost finalizate în 2011 şi o serie de proiecte ale administraţiei centrale. Astfel, la sfârşitul lunii martie a fost inaugurat cel de-al doilea terminal pentru călători al Aeroportului Internaţional „Henri Coandă“. Lucrările la noul terminal au început în august 2009. Construcţia are o suprafaţă de 16.600 de metri pătraţi şi 24 de porţi de îmbarcare. Valoarea investiţiei a fost de 60 de milioane de euro, iar finanţarea a fost asigurată din sursele proprii ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti şi din credite interne. Terminalul a fost proiectat pentru a răspunde şi cerinţelor impuse de aderarea României la Spaţiul Schengen.

La începutul lunii iulie au fost deschise staţiile de metrou Jiului şi Parc Bazilescu, de pe Magistrala 4. Lucrările la cele două staţii au început în urmă cu două decenii. Staţiile Jiului şi Parc Bazilescu au o lungime de 2,62 kilometri cale dublă de metrou. Costul investiţiei se ridică la 72,5 milioane de euro fără TVA. După această investiţie, lungimea reţelei de metrou din Bucureşti a ajuns la 68,6 kilometri cale dublă, cu 51 staţii.

„Antipa“, surpriza anului

În septembrie a fost redeschis Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“. Lucrările de modernizare a muzeului au început în februarie 2009, perioadă în care instituţia a fost închisă publicului. În urma lucrărilor, muzeul a fost reorganizat integral, iar exponatele au fost aranjate pe camere tematice. Totodată, instituţia a achiziţionat exponate noi şi a beneficiat şi de donaţii făcute de oameni de afaceri şi colecţionari. Valoarea lucrărilor a fost de 13 milioane de euro şi a fost suportată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Sfârşitul anului a adus bucureştenilor şi inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României. Construcţia clădirii a început în 1986 şi a fost sistată în 1990. Lucrările au fost reluate în aprilie 2009, după un nou proiect. Biblioteca are o suprafaţă desfăşurată de 120.000 de metri pătraţi şi va adăposti 12,5 milioane de volume. Clădirea are şapte etaje şi va dispune de 14 săli de lectură, şase săli de conferinţe şi mai multe spaţii care vor fi folosite pentru expoziţii, cafenele sau librării.

Biblioteca nu a fost deschisă deocamdată şi pentru public, acest lucru urmând să aibă loc treptat, în cursul anului 2012. Valoarea investiţiei se ridică la peste 104 milioane de euro făr TVA, fiind asigurată dintr-un împrumut acordat Guvernului de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Şi o investiţie privată

Dintre investiţiile private realizate anul trecut în Capitală poate fi menţionată cea care le-a adus bucureştenilor singurul parc de distracţii asemănător celor din marile oraşe din străinătate. Terra Park a fost inaugurat în luna octombrie în sectorul 6 al capitalei, în urma unei investiţii de 25 de milioane de euro. Parcul are o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, iar printre principalele atracţii se numără Z Force Tower, o platformă ce se ridică la 53 metri înalţime şi Hydrolift, un tobogan de apă cu bărci care permite coborârea de la o înalţime de 15 metri. Parcul va dispune şi de un Rollercoaster cu un traseu de 310 de metri.

2012, a doua şansă

Arhitectul Teodor Frolu mai dă o ultimă şansă Capitalei. „Sper ca Bucureştiul să-şi fi încheiat etapa proiectelor megalomanice şi inutile gândite în anii ‘80, pornite pe credite excesive în perioada de glorie 2006-2007. De la risipirea banilor şi a patrimoniului din ultimii 20 de ani, oraşul sub presiunea crizei internaţionale, a lipsei de atractivitatea şi bani va fi nevoit să apeleze la o altă viziune orientată pe calitatea vieţii şi eficienţa investiţiilor. 2012 este o a doua mare şansă de a se reinventa pe care o are România după 20 de ani“, spune arhitectul bucureştean.

Proiectele lui 2012

Pentru acest an mai rămân de finalizat Pasajul Pipera, care este aproape gata, precum şi Pasajul Mihai Bravu, care ar trebui terminat în primăvară. De asemenea, ar urma să fie finalizate lucrările la Pasajul Muncii. Tot în 2012 se estimează că vor fi terminate şi lucrările la prima parte a Diametralei Nord-Sud, la care au fost deja deschise circulaţiei două tronsoane din cinci. Şi lucrările de reabilitare a sistemului rutier şi a liniei de tramvai de pe Bulevardul Aerogării, precum şi cele de la Podul Băneasa ar trebui terminate în acest an. Totodată, în acest an are termen de finalizare străpungerea Bulevardul Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu. 2012 ar trebui să fie şi anul în care se încheie lucrările din Centrul Istoric, care acum sunt pe ultima sută de metri. În luna mai a acestui an urma să fie dată în folosinţă şi parcarea subterană de la Universitate. Pe lângă acestea, în 2012 vor fi terminate lucrările la terminalul multimodal de la Gara Basarab.

Citeşte şi:

VIDEO Top 5 proiecte ale anului 2011 care au schimbat faţa Bucureştiului FOTOGALERIE

Spaţii de odihnă şi promenadă, pe malurile Dâmboviţei