Când s-au îndrăgostit strămoşii bucureştenilor de maidanezi? Cum am trecut de la sacrificarea câinilor pentru Dumnezeu la eutanasiere

Câini au fost prezenţi în viaţa locuitorilor din zona Capitalei din timpuri străvechi şi s-au bucurat de o atenţie deosebită. O demonstrează cercetările arheologice realizate de-a lungul timpului în Bucureşti.

În urma săpăturilor care au fost făcute pe terenul Câmpul Boja din cartierul Militari în perioada comunistă şi care au scos la iveală locuinţe ale dacilor liberi din secolele II-III, au fost găsite şi scheletele unor câini îngropaţi. Acest lucru se arată într-un studiu apărut în volumul Cercetări arheologice în Bucureşti, publicat în 1992 de Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti.

Potrivit cercetării, lângă una dintre case, pe fundul unei gropi ritualice care a fost descoperită în anul 1984 şi care conţinea fragmente de vase din veacurile II-III, a fost găsită şi o vatră dreptunghiulară cu lungimea de 0,80 metri şi lăţimea de 0,55 metri în care era scheletul unui câine „culcat pe partea stângă cu orientarea est-vest“.

Sacrificaţi pentru Divinitate

„Picioarele din faţă zăceau îndoite spre interior, iar cele din spate erau întinse. Capul lipsea. Era vorba despre un exemplar adult“, se mai arată în studiu, precizându-se şi că scheletul nu prezenta urme de ardere. Un alt schelet a fost găsit într-o altă groapă alăturată. „Pe fundul gropii, la adâncimea de 1,20 m faţă de solul actual, fusese depus un al doilea schelet de câine, aşezat direct pe pământ. Orientarea animalului culcat tot pe partea stângă era următoarea: capul îndreptat spre nord, iar picioarele înspre sud. Labele din faţă şi din spate erau îndoite spre interior. Talia animalului adult a fost de 52,1 cm, ceea ce demonstrează că făcea parte din grupa câinilor de dimensiuni medii cu utilitate multiplă: asigura paza locuinţei şi a turmelor“, se spune în articol.

Studiul mai arată că înhumări de câini aşezaţi pe aceeaşi parte au mai fost semnalate şi mai înainte tot în Militari, precum şi în alte aşezări din secolele II-III din Muntenia.

Totodată, prezenţa acestora a fost semnalată şi în mediul carpic, fără a lipsi nici din cultura geto-dacilor. „Constatăm deci că atât la geto-daci, cât şi la dacii liberi, câinele se bucură de o atenţie deosebită, fiind sacrificat în cinstea unei divinităţi şi considerat animalul cel mai devotat omului“, conchide autoarea studiului, dr Mioara Turcu.


Mai citeşte:

Cum poţi hrăni câinii din adăposturi prin Facebook

200.000 de bucureşteni împotriva a 50.000 de maidanezi. Tu eşti de acord cu eutanasierea cainilor fără stăpân?

DEZBATERE Am cheltuit 10 milioane de euro în 8 ani pentru eutanasierea maidanezilor din Bucureşti. A meritat?