Dezbatere „Adevărul de Seară”: PRO sau CONTRA eutanasierii maidanezilor? Vezi ce spun vedetele şi politicienii

Maidanezii fac legea pe străzile din Bucureşti, unde îşi duc traiul, se pare, peste 100.000 de câini fără stăpân. Spinoasa problemă revine constant în atenţia autorităţilor, mai ales când presa relevă câte un caz şocant, cum ar fi cel al femeii care şi-a pierdut viaţa sfâşiată de maidanezi, în urmă cu două luni. „Adevărul de Seară” Bucureşti vă invită, în această săptămână, la o dezbatere pe tema eutanasie

În urmă cu două săptămâni, câteva amendamente aduse proiectului de lege privind câinii fără stăpân dădeau autorităţilor locale drept de viaţă asupra maidanezilor.

Citeşte şi:

Soluţii anti-maidanezi la Iaşi: adopţii, amenzi şi sterilizare (CAMPANIE)

Amendamentul a isterizat mase, oameni din toate oraşele ţării au ieşit în stradă luptând pentru vieţile patrupedelor, ba chiar şi prinţesa Maja von Hohenzolleum a vizitat Bucureştiul pentru a se alătura campaniei iniţiate de ONG-urile de protecţie a animalelor.
Proiectul de lege, împreună cu amendamentele aferete a fost retrimis Parlamentului şi urmează să fie prezentat săptămâna viitoare.

Contra eutansierii câinilor fără stăpân

 „Trebuie să avem o soluţie eficientă, pentru că eutanasia este inumană şi insuficientă. Vă oferim o cooperare pentru rezolvarea problemei câinilor comunitari. Nu este vina câinilor de pe stradă, ci a noastră, a cetăţenilor. Trebuie să existe norme clare de identificare şi de înregistrare a animalelor. Această lege va face din dumneavoastră nişte ucigaşi. Imaginea României în Europa este proastă din această cauză. Dacă aş fi animal în România aş vota pentru eutanasierea politicienilor”, a declarat Maja von Hohenzollern.


Şi deputartul PDL Silviu Prigoana declara mai în glumă, mai în serios că ar opta tot pentru eutanasierea unor oameni decât a animalelor.
„Animalele nu au nicio vină că există, ele nu au discernământ, spre deosebire de oameni”, a declarat Silviu Prigoană. 

„Eutanasia este o soluţie de moment care permite furtul multor bani din bugetul statului şi care nu va rezolva problema niciodată. Avem exemplul foarte clar al României care a permis aşa-zisa eutanasie care a fost de fapt uciderea în cele mai barbare moduri şi care în şapte ani nu a rezolvat problema”, este de părere şi actriţa Monica Davidescu.



Oficial, puţini sunt PRO

La nivel declarativ, cei mai mulţi cetăţeni, de la oameni de rând la personalităţi publice, apără dreptul la viaţa câinească. Cel care este radical de altă părere, însă se fereşte să o recunoască pe şleau, este amatorul de jocuri de noroc Stelică Ogică.

„Nu-mi vine s-o mai zic că îmi sar toţi în cap! Însă dacă ar fi după mine, i-aş rade pe toţi. În nicio altă ţară nu e ca la noi. M-am săturat să mă muşte şi să calc în rahatul lor!”, spune Stelian Ogică.

Cu motive mai raţionale, dar susţinând aceeaşi soluţie, vine şi prefectul Capitalei Mihai Atănăsoaei.

Anul trecut, acesta a elaborat un proiect de lege conform căruia maidanezii din adăposturile special din Bucureşti vor fi eutanasiaţi, dacă nu sunt adoptaţi în termen de şapte zile, la fel şi câinii bolnavi ori cei foarte agresivi. După socotelile prefectului, măsura ar duce la curăţarea străzilor de maidanezi cu un buget mai mic decât l-ar presupune întreţinerea câinilor în adăposturi.

Sterilizarea, mai ieftină

Reprezentanţii asociaţiei de protecţia animalelor Vier Pfoten susţin că sterilizarea unui câine costă 20 de euro, faţă de 62 de euro cât costă eutanasierea acestuia.

„Statistica arată că în Bucureşti, în anul 2001, erau 90.000 de câini. În perioada 2001- 2007 Administraţia pentru Supravegherea Animalelor – Bucureşti a raportat capturarea a 108.000 câini dintre care 80% au fost eutanasiaţi, iar 20% revendicaţi. O altă statistică dată publicităţii de către aceeaşi administraţie arată că, între 2001-2007 inclusiv, cifra exactă a fost de 144.339 câini eutanasiaţi. Pentru aceasta s-a folosit un buget de 9 milioane de euro. Rezultă că pentru eutanasia unui câine s-au cheltuit peste 60 euro, în timp ce o sterilizare costă 20 euro”, se arată într-un studiu al organizaţiei.

Aceeaşi sursă precizează că numeroase studii şi tratate, inclusiv concluziile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, recomandă aplicarea unui program de control al reproducţiei şi nu adoptarea unei soluţii „radicale, inumane, scumpe şi total ineficiente”.

Bucureştenii vor eutanasierea câinilor bolnavi

Chiar dacă nu o declară sus şi tare, bucureştenii par a fi de acord într-o anumită măsură cu soluţia prefectului, sau cel puţin aşa relevă un studiu efectuat de compania eResearch Corp efectuat anul trecut. 
70% dintre bucureşteni vor eutanasierea câinilor bolnavi, 66% vor eliminarea celor agresivi, iar 63% nu sunt de acord cu amendarea persoanelor care hrănesc patrupedele fără stăpân.

Cea mai dezaprobată măsură dintre cele propuse în proiectul de lege este eutanasierea câinilor fără stăpân neadoptaţi în termen de şapte zile, 67 la sută dintre respondenţi respingând această măsură. Amendarea persoanelor care hrănesc câinii pe străzi nu constituie un deziderat al bucureştenilor intervievaţi, 63 la sută dintre cei intervievaţi exprimându-şi dezacordul faţă de această măsură.
Potrivit studiului, aproape 70 la sută dintre respondenţi au fost agresaţi de câini, două treimi dintre persoanele intervievate declarând că au fost agresate de câini fără stăpân cel puţin o dată de-a lungul vieţii.
Astfel, cel mai des întâlnite agresiuni sunt: „am fost lătrat”, „au încercat să mă muşte”, „am fost încolţit”, „am fost urmărit”, şi, în ultimă instanţă, „am fost muşcat”.
Bărbaţii declară că au fost mai mult supuşi agresiunilor din partea câinilor fără stăpân, aceştia arătându-se „mai dispuşi decât femeile în a susţine măsurile conţinute de noul proiect de lege”.

Acţiunile municipalităţii, neapreciate

Peste 90 la sută din cei intervievaţi „percep într-un mod negativ” prestaţia municipalităţii referitoare la problema câinilor fără stăpân. Din cele 504 persoane intervievate, doar două au apreciat-o ca fiind bună, mai mult de jumătate (53 la sută) dintre persoanele intervievate considerând că autorităţile au încasat fonduri alocate sterilizării câinilor fără stăpân, fără a demara însă acţiuni în acest sens.

72 de procente din persoanele intervievate doresc amendarea celor care scot câinii din adăposturi pentru a-i elibera ulterior pe străzi, iar 70 la sută dintre intervievaţi vor castrarea câinilor fără stăpân, în timp ce 56 la sută doresc adopţia câinilor comunitari de către ONG-uri.
Potrivit studiului, doar 26 la sută dintre respondenţi sunt de acord cu amendarea persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân în spaţiul public, în timp ce doar 15 procente vor mutarea câinilor în alte zone.