Tradiţii şi distracţie la Sărbătoarea Mocanilor

Descendentă dintr-o familie de mocani, Adriana Munteanu (65 de ani) a asistat la toate ediţiile sârbătorii săcelene „Sântilia". În fiecare an, în jurul datei de 20 iulie, în Poiana Angelescu din Săcele are loc „Sântilia", sărbătoarea tradiţională a mocanilor.

„Pe vremuri, de Sântilie, toţi oamenii ieşeau în parc, fanfara cânta, se dansa şi era organizată o paradă a costumelor populare", îşi începe povestea Adriana Munteanu.

Trei zile de superstiţii despre Rusalii

Adriana Munteanu (65 de ani), descendentă din familia de mocani Jarnea, locuieşte într-o casă veche cu amprentă tradiţioanlă. Locuinţa ei este situată pe strada Mocanilor din Săcele.  „Bunicul meu a fost mocan. Ţin minte că pleca în transhumanţă în balta Brăilei şi la Constanţa. Toamna, când se întorcea ne aducea un colăcel cu brânză şi lapte de putină şi lapte de oaie bătut", spune săceleanca.

Casă cu tradiţie

Casa mocănească a săcelencei datează din 1833, martor al acestui lucru fiind inscripţia din grinda unei camere, pe care sunt inscripţionate cu litere slavone următoarele: „Aga Ştefan şi fiul Nicolae au construit această casă în 1833".

Tocurile uşilor sunt foarte groase, iar grinzile şi firida (n.r. boltă în perete) sunt specifice caselor mocăneşti. Din păcate, poarta original casei mocăneşti a fost distrusă, astfel că, acum trei ani, a fost  schimbată. „Poarta era din 1850 din stâlpi şi grinzi dintr-un esenţă tare de lem, iar scândurile din lemn de brad. Toate îmbinările au fost făcute cu ajutorul unor cuie forjate manual. Era foarte grea pentru că era dublă", povesteşte Adriana Munteanu.

Din dragoste pentru tradiţii şi din respect pentru munca bunicilor şi a părinţilor, femeia păstrează cu sfinţenie seturi de pahare aurite, vechi de peste 100 de ani, un covor care ilustrează un husar din armata austro-ungară şi o ţărancă româncă, feţe de masă ţesute sau şerveţele brodate cu aur de jur împrejur, dar şi un ştergar ţesut chiar de bunica.

Costumul de mocăniţă, la mare preţ

Cea mai preţioasă comoară, în viziunea femeii, este costumul de mocăniţă pe care l-a moştenit de la bunica ei şi pe care l-a purtat şi ea la balul din liceu. „Costumul l-a purtat bunica, în 1890 când s-a căsătorit. Atunci când eram în clasa a IX-a m-am costumat în el la un bal mascat de la Liceul Unirea", ne-a mărturisit femeia. 

Pe toate acestea le va lăsa moştenire cu mult drag copiilor ei. „Costumul este alcătuit dintr-o fustă lungă, un ilic şi o ie cu fluturi, dar şi o maramă care se pune pe cap. Ilicul este cu mânecă care are în sus o lucrătură migăloasă făcută cu mărgele" mai spune femeia.

Sântilia în Poiana Angelescu

Sărbătoarea începe duminică de la ora 11.00, iar programele artistice vor fi susţinute de Ansamblurile „Astra", „Vatra satului" Fanfara Ceangăilor din cele şapte sate, Aurel Serafim, Ana Maria Pascu şi Marius Vrânceanu. Va fi şi o demonstraţie de arte marţiale „Wankan". Seara se va încheia după ora 22.00 cu un foc de artificii.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: