De la viaţa pe stradă, la conducerea unei firme

Doi adolescenţi au avut norocul să fie înfiaţi de o familie italiană, care le-a oferit o nouă viaţă. După ce au rămas fără mamă, Alexandru şi Anda au fost abandonaţi pe stradă de tatăl lor. După 13 ani, copiii conduc afacerea tatălui adoptiv din Italia.

Vieţile a doi fraţi, Anda (21 de ani) şi Alexandru (26 de ani), au luat o turnură tragică după ce mama lor naturală a murit, în 1997. „Tatăl nostru era alcoolic şi violent. După moartea mamei a vândut apartamentul în care stăteam şi a plecat la părinţii lui, în Prahova. Pe noi ne-a lăsat pe străzi. O vreme am dormit în scările blocurilor", îşi aminteşte Alexandru.

Din fericire, fraţii au fost găsiţi, în 1997, de un asistent de la Protecţia Copilului când se adăposteau printre tarabele din cartierul Noua, situat în zona de sud-est a Braşovului.

Salvaţi de pe stradă

Fraţii au ajuns în plasament la două familii diferite. Maria Pânzăraşu l-a avut în plasament pe Alexandru şi îşi aminteşte cu drag de băiatul care se ataşaze foarte mult de cei trei copii ai săi.

În aceeaşi sărăcie şi mizerie trăia, în urmă cu 13 ani, şi sora lui Alexandru, Anda. Sora lui se ducea la tarabe şi a fost şi ea luată de două fete care vindeau în piaţă. Cei de la Protecţia Copilului i-a pus femeii condiţia să-i adopte pe amândoi, însă femeia nu a putut să-şi permită să aibă grijă şi de copiii ei şi de cei doi orfani. Aşa se face că, după patru ani în care l-a crescut pe Alexandru, l-a lăsat să plece, în speranţa că va avea o soartă mai bună.

CITEŞTE ŞI:

POVESTEA TRAGICĂ A LUI VLĂDUŢ, CARE A SCĂPAT DE HANDICAP ÎN URMA ADOPŢIEI INTERNAŢIONALE

Adopţia le-a schimbat viaţa

Cei doi copii au intrat în atenţia celor de la Asociaţia „Catharsis" care, împreună cu reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului Braşov, au început să le caute o familie. „După un an, instanţa i-a declarat adoptabili, iar din acel moment a început lupta pentru a le găsi o familie. A fost dificil, pentru că amândoi erau destul de mari şi existau puţine cereri pentru astfel de cazuri. Alexandru avea 14 ani, iar Anda, 9. Dorinţa noastră era ca fraţii să rămână împreună", povesteşte Azota Popescu, preşedintele Asociaţiei „Catharsis".

Doi industriaşi de lângă Florenţa aveau să le devină părinţi, acceptând să-i înfieze pe copiii români.

Un nou început în Italia

De 12 ani, Alexandru şi Anda au o familie în mijlocul căreia şi-au regăsit sensul vieţii. „Părinţii noştri adoptivi au suflete mari. Ne-am ataşat de ei din prima clipă. Din păcate, mama noastră adoptivă a murit anul trecut, în urma unui accident cerebral, iar noi am suferit enorm", mărturiseşte Alexandru, care are acum 26 de ani.

Părinţii adoptivi le-au dat copiilor posibilitatea de a-şi alege singuri drumul în viaţă. „Imediat după ce am ajuns în Italia, tatăl nostru adoptiv m-a dus în fabrica lui de stofe şi mi-a arătat ce se întâmplă acolo. Mi-a spus că am de ales între munca fizică şi cea de la birou. Am ales-o pe cea de birou, bineînţeles", a spus Alexandru.

Anda are acum 21 de ani. A urmat cursurile unei şcoli de meserii şi este bucătăreasă într-un restaurant. Alexandru conduce, cu succes, afacerea tatălui său. „Am urmat un institut de computere şi o facultate de resurse umane, iar acum mă ocup de tot ce e în fabrică, împreună cu tatăl meu. Producem stofe pe care le exportăm în Europa şi în SUA. Afacerea a avut de suferit din cauza crizei, dar ne descurcăm, în continuare, onorabil. Sunt încântat de viaţa pe care o am şi cred că plecarea a fost şansa nostră", mai spune tânărul. În prezent, pe lângă firma tatălui adoptiv, Alexandru a ales să meargă la un al doilea job şi este hotărârât să se autodepăşească.

Cei doi fraţi sunt fericiţi în Italia, sentiment pe care nu l-ar fi putut trăi în România. Li se face, din când în când, dor şi de România. Tocmai de aceea, în vacanţa aceasta au de gând să viziteze, din nou, Braşovul.

Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!

Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos: