Portret: Aurel Furtună, veteranul bibliotecarilor brăileni, a conceput o antologie a umorului autohton
0De 26 de ani slujeşte cartea. Prieten al scriitorilor şi artiştilor, a scris o antologie a umorului autohton. Lucrează, împreună cu colegii, la Dicţionarul scriitorilor brăileni.
Aurel Furtună, cel mai vechi bibliotecar de la „Panait Istrati", este omul contrastelor. Sub chipul blând, de venerabil sfătuitor, ascunde un caracter puternic. Păstrează, în manuscris, o antologie a umorului brăilean, a pus chiar bazele unor „Întâlniri ale epigramiştilor".
A fost bun prieten cu artistul Vespasian Lungu. Datorită lui, biblioteca publică păstrează mii de cărţi cu autograful autorului. E şi un mare colecţionar.
Potret: Mihai Tofan-generalul şcolit la academia armatei germane
„Colecţionez timbre şi monede de la 14-15 ani. Deţin în prezent 50 de clasoare cu timbre. Cel mai vechi timbru e cel de 30 de parale, din 1864, emis de Principatele Unite. Primul autograf l-am primit de la N. Tăutu, în anii '60. Deţin câteva mii de cărţi, literatură şi lucrări de referinţă, inclusiv dicţionare", ne-a mărturisit venerabilul bibliotecar brăilean.
A ratat universitatea
Născut la Slănic, Aurel Furtună s-a mutat la Brăila împreună cu părinţii, în 1964. Tatăl său, Anghel Furtună, profesor de limba română, a lucrat la Comitetul de Cultură şi Artă al Raionului Brăila.
Liliana Uşurelu a debutat în Divizia A de baschet la doar 16 ani
„L-am avut profesor un trimestru, la Traian sat, în '64, şi mi-a pus 8 sau 9. M-am ambiţionat şi am luat nota 10, iar în 1970 am intrat la facultate, la Galaţi. Aş fi încercat la universitate, dar nu ştiam decât limba rusă, limbă care, în acel an, nu se mai accepta la facultate", povesteşte colecţionarul-bibliotecar.
Aurel Furtună urma să fie profesor de română, însă, pentru că nu erau locuri destule în învăţământ, a fost nevoit să activeze ca pedagog. Din 1976, şi-a desfăşurat activitatea la Casa de Cultură a Municipiului, unde s-a ocupat de formaţiile de teatru. Din 1984, este bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati" Brăila.
În elita culturii
„Împreună cu Ştefan Tropcea, Gheorghe Leu şi Puiu Scărlătescu am organizat «Întâlnirile epigramiştilor», manifestare care a ajuns la a 24-a ediţie. În 1988, împreună cu avocatul Mircea Constanda, am pus bazele Cenaclului umoristic «Ştefan Tropcea». În 2001, împreună cu Gheorghe Leu, am fondat «Vox Danubius». Ulterior, s-a revenit la vechea denumire. Acum, «Ştefan Tropcea» este condus de Mihai Frunză", ne-a mărturisit bibliotecarul brăilean.
Aurel Furtună a participat, alături de Victor Chiriloaie - CHIRIL, la 13 ediţii ale Salonului de vară a umorului desenat", între 1977-1995.
A publicat un volum, „Culori învinse", în 1995, volum pe care încercase să-l publice în 1972.
„A fost un accident fericit. Cartea a fost sustrasă, ca să zic aşa, de C. Pătrăşcan şi M. Frunză şi trimisă lui Mircea Cavadia, la Reşiţa. Am aflat că apare cu două săptămâni înainte de lansare", ne-a spus Aurel Furtună.
Acum, bibliotecarul lucrează, în colectiv, la Dicţionarul scriitorilor brăileni" şi „Dicţionarul ziariştilor şi publiciştilor brăileni" - lucrări de referinţă.
Ce-i place
„Îmi place să colecţionez monede/ bancnote, mărci filatelice, maxime poştale, cărţi de vizită, documente. Deţin o bibliotecă personală de câteva mii de cărţi. Îmi plac artele şi sunt nelipsit de la manifestările cultural-artistice ale Brăilei. Îmi plac întâlnirile ... admirabile cu autorii de cărţi”.
Ce nu-i place
„Nu-mi place politica actuală. Nu-mi plac, de asemenea, îngâmfarea, lipsa de seriozitate, prea marele accent care se pune pe tehnică, la ora actuală, într-o epocă în care «sufletul» ar trebui să primeze. Cândva, brăilenii se călcau în picioare ca să prindă o carte nou-apărută la librărie”.
Întrebări şi răspunsuri
Cum vedeţi cititorul anilor 2010, comparativ cu cel din anii '80?
„Înainte de '89, era coadă la cărţile «cu şopârle», care erau interzise de regim. Acum, în epoca Internetului, nu mai există aceeaşi foame pentru carte, pentru cuvântul scris".
Care sunt, în prezent, cititorii rămaşi fideli cărţii?
„Brăilenii peste 50 de ani, dar şi cei care s-au adaptat noului, cadrele didactice, intelectualii. Mirosul cernelei tipografice e mai puternic decât al calculatorului. Tehnologia îşi are rostul ei, dar lucrările elaborate, mai ales cele din domeniul biblioteconomic, nu se pot face decât studiind alte căţi. Cum se spune, cărţile din cărţi se fac".
Profil
Născut: 25 august 1950, Slănic, Prahova.
Studii: Facultatea de Filologie - Institutul Pedagogic Galaţi.
Funcţie: Bibliotecar - BJPI. Membru al Cenaclului „Mihail Sebastian" al scriitorilor brăileni.
Familie: Văduv, are o fiică, ginere şi doi nepoţi.
Se încarcă comentariile...
