EXCLUSIV: Reportaj despre căutătorii de comori din noaptea Sfântului Gheorghe
0Brăilenii răscolesc hrubele şi pământul fostei raiale, după aurul turcilor. Legendă sau nu, brăilenii vor să iasă în noaptea de Sf. Gheorghe, ca să vadă văpăile comorilor din vechime, comori care se arată numai în această noapte.
Nenumărate sunt poveştile care spun că turcii, până să fie alungaţi, la 1829, şi-au ascuns aurul în labirintul subteran, în speranţa că vor reveni.
Întâmplarea face ca, anul acesta, noaptea Sfântului Gheorghe să coincidă cu noaptea Învierii Domnului, iar Paştele ortodox cu cel catolic.
Se ştie că, vreme de trei secole, Brăila a fost nu doar un avanpost, ci unul dintre cele mai bogate oraşe stăpânite de turci. Despre aurul turcilor povestesc cronicile încă de pe vremea lui Mihai Viteazul.
UNA DIN INTRĂRILE ÎN CATACOMBE
„Pentru eliberarea Brăilei, oştile lui Mihai au trebuit să susţină şase bătălii. În aprilie 1595, oastea condusă de banul Mihalcea (brăilean de origine) a obţinut capitularea garnizoanei turceşti, care suferise grele pierderi. Oştenii au găsit în cetate, scriu cronicile, „un milion de bani de aur şi multe provizii", precizează arhivistul brăilean Gheorghe Iavorschi.
ARHIVIST GHEORGHE IAVORSCHI
DOCUMENTUL PRIVIND PREMIUL PENTRU CLOŞCA CU PUII DE AUR
Comori în hrube
Se mai spune că, în fuga lor, turcii au reuşit să ascundă o mare cantitate de aur în pâini şi să ajungă de cealaltă parte a Dunării, unde era teritoriu toman.
Se crede că, la 1829, când turcii au pierdut, pentru totdeauna, Brăila, multe din comorile lor au rămas îngropate în hrube şi că, în noaptea Sfântului Gheorghe, ies la iveală. Adevărat „oraş subteran", hrubele au fost, în mare parte, astupate.
INTRAREA PRINCIPALĂ ÎN HRUBE, LA GRĂDINA MARE
„Începând cu 1950, în fiecare deceniu, hrubele au fost astupate, urmare a lucrărilor edilitare efectuate. Se astupau străzi întregi când se făceau canalizări sau se trăgeau conducte de gaze, fără a exista o evidenţă exactă a acestor hrube", a precizat arhivistul Ştefania Botez.
ARHIVIST ŞTEFANIA BOTEZ
Brăilenii ştiu bine că, din când în când, comorile din vechime sunt descoperite întâmplător şi că doar o parte din aur ajunge la autorităţi.
„Cloşca cu puii de aur", celebrul tezaur găsit de un ţăran buzoian, avea 22 de piese din aur, din care au mai fost recuperate 12.
În noiembrie 1875, când s-a furat Tezaurul de la Pietroasa („Cloşca cu puii de aur"), Prefectura Brăilei publica un anunţ în care prezenta piesele de aur furate, oferind o recompensă de 5.000 de lei noi.
NOAPTEA DE SFÂNTUL GHEORGHE-NOAPTEA DE ÎNVIERE
După câteva zile, hoţul, anume recidivistul Pantazescu din Bucureşti, a fost prins şi condamnat la 6 ani de închisoare. A fost împuşcat mortal ulterior, pe când încerca să evadeze.
Brăilenii cunosc, de asemenea, legenda potrivit căreia marele industriaş şi filantrop Nedelcu P. Chercea ar fi găsit o comoară de pe vremea turcilor, de pe urma căreia s-ar fi îmbogăţit.
La oraş, părerile sunt împărţite, iar scepticii câştigă teren. La ţară, însă, abia aşteaptă sătenii să vină Sf. Gheorghe.
„Flăcări din pământ"
În multe din satele judeţului, existenţa vechilor comori este considerată o certitudine. Nimeni nu îndrăzneşte să nege că ar exista, în anume locuri, aur „ascuns de turci".
În fostele sate ale raialei, credinţa că în noaptea Sfântului Gheorghe, ies comorile la iveală, din pământ, este cu atât mai mare. La Tichileşti, spre exemplu, un sătean a solicitat autorităţilor un buldozer, ca să sape „La Cruce", acolo unde, spune el, ar fi văzut „flăcări albăstrui, de juma' de metru", ieşind din pământ.
„Veneam de la schimbul II, lucram pe vremea aceea la Combinat. La intrare în comună, era să cad de pe bicicletă: în locul în care fusese odată Crucea, ieşeau limbi de foc din pământ. Şi era aproape de miezul nopţii, în noaptea Sfântului Gheorghe!", povestea, deunăzi, bătrânul.
Omul a cerut primăriei un buldozer, ca să caute comoara, însă autorităţile nu l-au luat în serios. Interesant este faptul că, în aceeaşi zonă, a fost descoperit un mormânt sarmatic, de prin secolele II-III.
ŢIGANI NOMAZI LA TICHILEŞTI, ÎN VADUL LA COMOARĂ
Un altul a găsit, pe când săpa după lut, „un schelet cu coif, armură şi sabie" şi cu săgeţi de aramă alături. Eu însumi am văzut câteva din săgeţile de bronz găsite. Despre restul relicvelor, nu se mai ştie nimic.
„Vadul La Comoară se cheamă aşa pentru că, demult, s-ar fi găsit aici o comoară de pe vremea turcilor. Au mai săpat câţiva oameni, acum vreo 30 de ani, dar n-au găsit nimic", a spus Vasile Corbu, de 72 de ani, gospodar de la Tichileşti.
Vadul La Comoară şi Vadul lui Băjan, de la marginea Tichileştiului, locuri pline de legendă, sunt acum năpădite de buruieni. E locul ales pentru popas de către ţiganii căldărari, nomazi din tată-n fiu, care meşteresc „ceauane".
Se încarcă comentariile...
