EXCLUSIV/ REPORTAJ: Afaceri în premieră, acum un secol: Prima fabrică de plăci de gramofon din România a luat fiinţă la Brăila, în 1912! Galerie Foto

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Gloria România", proprietatea brăilenilor Adolf Lupescu şi Marin Petrescu, a fiinţat pe strada Rubinilor 4. La 1872, aveam cheiul, Fabrica de Bere „Muller" şi prima Fabrică de Instrumente de Măsurat. Tot aici, a luat fiinţă prima Fabrică de Plăci de Gramofon din România.

EXCLUSIV: Reportaj despre căutătorii de comori din noaptea Sfântului Gheorghe

Despre Brăila, oraşul comercianţilor de cereale şi al navigatorilor sosiţi din toată Europa, s-a vorbit la superlativ. La 1839, aveam primul ziar comercial din Principate, „Mercur", farmacie şi staţie meteo. Când şi când, dovezi ale măreţiei oraşului dunărean ies la iveală, fie la Târgurile de Antichităţi din ţară, fie cu ocazia diverselor evenimente.

image

„Anul trecut, în octombrie, ne aflam la „Zilele Oraşului Sinaia". Suntem pasionaţi de obiectele de artă şi de istoria Brăilei. Era acolo un târg de antichităţi şi cineva oferea spre vânzare o placă de gramofon fabricată în oraşul nostru. Din păcate, n-am reuşit să o cumpărăm, pentru că proprietarul cerea foarte mulţi bani pe ea. Am aflat, astfel, că, la Brăila, se fabricau plăci de gramofon", ne-a spus prof. Adriana Bogatu.

Reportaj cutremurător despre bisericile dinamitate de comunişti: Povestea zidurilor care varsă lacrimi! (Galerie foto cu biserici din Brăila)

image

Nu oricine făcea afaceri la Brăila

În 1872, pe B-dul Cuza 72, lua fiinţă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri şi instrumente de cântărit", a lui T. Theodorescu. La sfârşitul sec. XIX, fabrica continua să funcţioneze, diversificându-şi activitatea.

image

Potrivit documentelor aflate în Arhivele brăilene, nu era deloc uşor să deschizi o afacere la Brăila, oraşul râvnit de negustori din toate naţiile Europei.
„Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secţia I a Tribunalului Brăila. Şi-a desfăşurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea Carolinei A. Lupescu, soţia unuia dintre asociaţi, Adolf Lupescu", a precizat arhivistul Ştefania Botez, neobosit cercetător al istoriei Brăilei.

Locul în care cutremurul vine din cinci în cinci minute. Vezi aici cum trăiesc oamenii pe care pământul îi zguduie când trece tramvaiul! Galerie foto

Vechea stradă a Rubinilor (actuală Rubinelor) şi-a luat numele de la fostul primar al Brăilei, grecul Rubini, care a locuit în sec. IX pe respectiva arteră a Brăilei. În timp, confundându-se cu rubinele, cunoscutele pietre preţioase, strada s-a numit Rubinelor, în loc de "Rubinilor", cum se chema iniţial.

image

Potrivit contractului "Gloria România", „se vor putea deschide sucursale şi-n alte oraşe, după mersul afacerilor şi cerinţele pieţei". Firma avea un capital social de 29.850 lei, iar valoarea „maşinilor" pentru fabricat plăci de gramofon era de 26.800 lei.
„Adolf Lupescu va dirija atelierul fabricei, se va ocupa de primirea comenzilor şi solvabilitatea clienţilor recomandaţi de voiajori sau care s-ar presenta direct la fabrică", se mai stipula în contractul de acum un secol.

image

Nimeni nu poate preciza ce s-a întâmplat cu celebra fabrică. Cert este că, în 1939, ea nu mai figura în statisticile urbei.
Vechile gramofoane, precum şi plăcile de gramofon, au dispărut şi, odată cu ele, lumea pestriţă de acum o sută de ani, din vestitul port dunărean.

image

Au rămas documentele care, puţine cum sunt, ne zugrăvesc nobleţea mărcilor de altădată. Marca fabricii de paste făinoase „Fraţii Melisarato", spre exemplu, era reprezentată de o fetiţă ce avea în mâini o cutie cu macaroane.

image

Brăilenii aveau, înainte de Primul Război Mondial, cinematograf, parcuri şi străzi pavate. Erau buni negustori dar, deşi bogaţi, nu risipeau averile aiurea. Se spune că marele industriaş şi filantrop Nedelcu P. Chercea, fabricantul de cuie şi lanţuri, se apleca şi lua de jos o potcoavă veche, dacă-i ieşea în cale, o ştergea şi o băga în buzunar, cât era el de băgătaş. O ducea la fabrică şi o folosea drept materie primă.

Dar toate acestea sunt acum legende. Comercianţii brăileni adevăraţi au dispărut odată cu vechile edificii ale urbei - Teatrul Passalaqua, Hotelul Bulevard, Monumentul, Biserica Sf. Spiridon - spulberate de urmaşii nedemni şi de străinii care ne-au supt, cu lăcomie, bogăţiile.

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite