Crăciunul 1989 la Brăila: Judecătorii au fost duşi acasă cu TAB-urile Armatei!

În zilele sângeroase ale lui decembrie 1989, actele de vandalism şi vendetele deveniseră o certitudine. Falşii revoluţionari, infractori periculoşi, au atacat Palatul Justiţiei şi au dat foc Arhivei. Nimeni nu mai era în siguranţă pe străzi.

Revoluţia la Brăila: Vezi aici cum familia Piroşcă şi-a pierdut singurul copil, în evenimentele din decembrie 1989

Imediat după fuga lui Ceauşescu, judecătorii şi procurorii brăileni au asigurat permanenţa, lucrând câte trei, 24 de ore din 24, în condiţiile în care Palatul de Justiţie era, practic, asediat.

FOTOGALERIE:Revoluţionarii din Brăila spun că sunt gata să iasă din nou în stradă pentru a continua ce au început

După 21 de ani: Istoria nescrisă a Revoluţiei de la Brăila

„Pe 22-23 decembrie 1989, s-au înfiinţat complete speciale care i-au pus în libertate pe cei condamnaţi pentru manifestări anticomuniste. Îmi amintesc că, printre ei, era şi un bărbat din Vrancea, prins la Brăila în timp ce lipea afişe anticomuniste. A lipit unul inclusiv pe clădirea Tribunalului", povesteşte judecătorul Relu Perianu, actualul şef al Secţiei Penale a Tribunalului Brăila.

Aminteşte-ţi '89: Cum a fost împuşcat procurorul Ichim la serviciu!

Escortaţi de TAB-uri

Pe 24 decembrie, după ce grupuri de indivizi certaţi cu legea au atacat, mai întâi, Parchetul, apoi au dat foc Arhivei Tribunalului Brăila, s-a solicitat sprijinul Armatei. A fost o măsură luată în ultimul moment şi unii dintre militari nu ştiau nici să folosească bine armamentul din dotare.

„Au fost aduşi militari în termen care nici nu ştiau să încarce arma. Pe 25 decembrie, nici nu ne-am adunat bine, că au şi început să tragă. Ne ascundeam pe unde puteam, gloanţele şuierau peste tot. A trebuit să fugim din clădire sub protecţia TAB-urilor Armatei. La acea vreme, preşedinte al Tribunalului era Vasile Dobre", a spus judecătorul Perianu.

După ce aşa-zişi revoluţionari au spart geamurile instituţiei şi au incendiat dosarele Arhivei, lucrurile scăpaseră de sub control. Se zvonea chiar că infractori periculoşi, fugiţi din puşcărie, îi caută pe judecători pe acasă.

Obligaţi să facă politică

„Procesele din sălile de judecată au continuat şi după 17 decembrie 1989. Ştiam ce se întâmplă în ţară. Revoluţia a adus cu ea lucruri bune, pentru că, înainte, judecătorii erau obligaţi să facă politică. Trebuia să fii membru de partid. În plus, nu putea fi magistrat acela care avea rude în străinătate. Au fost colegi care au avut mult de suferit din această pricină", ne-a spus judecător Lenuţa Mocanu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului, care s-a aflat în Palatul de Justiţie, la datorie, şi în zilele Revoluţiei din 1989.

Fără aportul oamenilor în robă, Revoluţia nu şi-ar fi atins obiectivele. La sfârşitul lui decembrie '89, CNFSN a emis un Decret prin care erau graţiate persoane condamnate de regimul comunist, şi judecătorii au fost cei care i-au pus, efectiv, în libertate. Tot ei s-au ocupat de organizarea în teritoriu a primelor alegeri libere din România postdecembristă.

„Am muncit şi câte 24 de ore încontinuu. Înainte de 1990, ne plângeam de instabilitate legislativă. Abia acum, însă, am aflat ce este, cu adevărat, instabilitatea legislativă", a mai spus magistratul Relu Perianu, judecătorul aflat, acum, în prag de pensionare.