Parcul Naţional Munţii Rodnei, parte a patrimoniului mondial

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biologul parcului, Claudiu Iuşan, le vorbeşte tinerilor despre varietatea speciilor existente în Munţii Rodnei
Biologul parcului, Claudiu Iuşan, le vorbeşte tinerilor despre varietatea speciilor existente în Munţii Rodnei

Directorul Parcului Naţional Munţii Rodnei, cea mai mare rezervaţie naturală din ţară ca număr de specii, spune că există şanse mari ca parcul să devină una dintre ariile protejate din lume. 74 de specii foarte importante la nivel european vor fi cercetate, până în 2013, cu bani de la UE. Doi râşi vor purta la gât coliere detectabile prin GPS.

Parcul Naţional Munţii Rodnei (PNMR), rezervaţia naturală cu cele mai numeroase specii din ţară, este propus să facă parte din patrimoniul mondial pentru natură pentru că în arealul lui există peste 30 de specii de floră şi faună care nu se regăsesc nicăieri în altă parte pe glob (endemice). Directorul PNMR, inginerul Doina Jauca, este optimist. „Parcul este rezervaţie a biosferei din 1979. Va dura până când vom face parte din patrimoniul mondial. Ştiu că vom fi evaluaţi riguros, însă cred că avem şanse", susţine Doina Jauca.

Învaţă de la unguri cum să protejeze natura

Pentru acceptarea pe lista patrimoniului mondial trebuie făcut un studiu complex care să ateste existenţa în PNMR a unor specii foarte rare care nu trăiesc nicăieri în altă parte în lume decât aici. "Studiul îl vom face cu sprijinul unor specialişti cu care vor fi identificate cele 32-33 de specii endemice. Va fi o cercetare foarte amănunţită", spune biologul parcului, Claudiu Iuşan.

Biologul Claudiu Iuşan face poze în PNMR

Mai multe specii decât în Delta Dunării

Acesta afirmă că şansele ca PNMR să devină sit din patrimonial mondial cresc pentru că în ultima vreme au fost descoperite multe specii. "În primăvară vom lansa biografia parcului. Volumul conţine informaţii despre peste 7000 de specii de floră şi faună, ceea ce înseamnă că suntem pe primul loc din ţară privind diversitatea speciilor. Nici Parcul Naţional Retezat, nici Delta Dunării nu au atâtea, ci doar în jur de 5000 de specii", adaugă Iuşan. El crede că dacă vor continua cercetările se vor descoperi peste 20.000 de specii.

O zi din viaţa unui râs

În parc sunt 27 de habitate (unele foarte rare, cum sunt grohotişurile calcaroase) şi 74 de specii de interes comunitar care, în Europa, sunt pe cale de dispariţie. Dintre acestea fac parte râsul, cosaşul transilvan (o lăcustă care mai există doar în Ungaria, Slovacia şi România), şoarecele de Tatra (care trăieşte doar în Munţii Rodnei), cocoşul de mesteacăn etc. Timp de 3 ani, acestea vor fi cercetate cu aproape 600.000 de euro, bani daţi de UE, printr-un proiect al administraţiei parcului.

O echipă mixtă de cercetători va amplasa camere video cu senzori de mişcare pe scoarţa unor copaci pentru a găsi două exemplare de râs. Iarna, va pune capcane de picior pentru a-i prinde. „Odată prinşi, ei vor fi tranchilizaţi şi li se vor pune la gât coliere detectabile prin GPS. Aşa vom şti ce face un râs într-o zi, dar şi care sunt coridoarele sale de migraţiune, unde se adăposteşte", explică biologul.

Parc de vârsta unui bătrân

Parcul a fost înfiinţat în 1932 şi are o suprafaţă de 46.399 ha, dintre care 3.300 hectare au fost declarate rezervaţie a biosferei în 1979.

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite